M-am gândit să subsumez tematicii acestei rubrici un subiect prezentat recent într-un editorial al unui cotidian central, care încă rezistă cu „brio” - desigur, cu acceptul autorului, un distins și prolific jurnalist, cu origine piteșteană, Ion M. Ioniță - „despre alegerile europarlamentare”. O fac reproducând ad-literam testul, fără alte comentarii proprii, în afară de o singură reflecție, motivantă întreprinderii pe care o îndrăznesc în această rubrică „de frumos”: „Ce bine și frumos ar fi dacă toate acțiunile întreprinse în viața socială ar fi bazate pe rațiune, pe cunoaștere și informare”!
„Altădată alegerile europene trezeau puțin interes… S-a spus că oamenii se gândeau că aceste alegeri nu îi priveau direct… La fel de adevărat, miza alegerilor europarlamentare nu părea foarte mare pentru un electorat mult mai atașat cum este și normal de alegerile interne. Lucrurile s-au schimbat mult odată cu alegerile din 2019 și vor avea o cu totul altă față la alegerile din iunie 2024. Miza alegerilor europarlamentare a devenit esențială pentru Uniunea Europeană și pentru fiecare cetățean european. Pentru prima dată se pune problema continuării proiectului european care a adus în ultimii 70 de ani de pace și prosperitate - sau a înlocuirii lui cu o formă mult lipsită de conținut care va deschide larg drumul întoarcerii Europei la ceea ce a fost în istorie, un continent al rivalităților naționale și al războaielor fără sfârșit. Ce înseamnă Europa fără o uniune puternică nu este greu de imaginat. În esență, niciuna dintre țările europene, nici măcar cele mai puternice, ca Germania și Franța, nu poate face față singură pe scena concurențială globală. Cum s-ar descurca economiile europene, majoritatea cu piețe interne de câteva milioane de oameni, în fața Chinei sau Indiei? Doar blocul comunitar și piața comună, cu regulile ei stricte, criticabile și, e adevărat, uneori birocratice pot proteja producătorii europeni. Curentele populiste tocmai pe această idee cresc, pentru că promit protecția producătorilor locali. Dar, în realitate, această protecție o poate face doar forța copleșitoare a Uniunii Europene. Europa este extrem de diversă, și ăsta este un mare avantaj. Dar diversitatea fără unitate nu are cum să reziste. În termeni nominali, economia Uniunii Europene este a doua economie a lumii, cu un PIB de 19,5 mii de miliarde, a Chinei, de 18,5 mii de miliarde.
Comparativ, cea mai puternică economie europeană, Germania, va avea în 2024 un produs intern brut de 4,7 mii de miliarde, iar Franța - de 3,18 mii de miliarde de dolari SUA. Dincolo de destinul european, alegerile din iunie privesc în mod direct viața politică locală, pentru că, în realitate, alegerile europene au aceeași valoare ca alegerile naționale. De fapt, sunt tot alegeri interne, pentru că alegerile europene dau tonul alegerilor interne. În România, cu atât mai mult, pentru că anul 2024 programează toate rândurile de alegeri. Este motivul pentru care calendarul electoral și eventuala comasare a alegerilor europarlamentare cu cele locale au o importanță atât de mare. Nu în ultimul rând, alegerile europene se vor lansa simbolic din România, cu ocazia Congresului Partidului Popular European. Președintele Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, care a anunțat că va candida pentru al doilea mandat, va fi desemnată oficial în această poziție de PPE prin decizia Congresului de la București!!”
Fiecare dintre noi să acționăm în cunoștință de cauză în evenimentele pe care tânăra noastră democrație ni le pune la dispoziție, pentru a ne asigura de liniște și pace!
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. O lege de protecţie – scut pentru neimplicare
Citește și Pastila de frumos. File din istoria pomiculturii argeşene
0 Comentarii