O tânără a aflat că era angajată fără să știe. Ancheta DNA a scos la iveală o presupusă fraudă cu fonduri europene pentru șomeri

O sesizare aparent banală făcută de o tânără din județul Giurgiu a dus la descoperirea unei presupuse scheme de fraudare a fondurilor europene și la deschiderea unei anchete a procurorilor anticorupție. Femeia a aflat în 2024 că figurează ca angajată la o firmă din județul Alba, deși nu lucrase niciodată acolo și nici nu semnase vreun contract de muncă.

Potrivit informațiilor apărute în presă, tânăra, în vârstă de 25 de ani, s-a adresat Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj după ce a descoperit că apare în evidențe ca salariată a unei societăți comerciale. Conform documentelor, aceasta fusese încadrată în aprilie 2021 pe postul de operator introducere, validare și prelucrare date. Femeia a susținut însă că nu cunoștea firma respectivă și că nu își dăduse niciodată acordul pentru încheierea unui contract de muncă.

Citește și: Grevă japoneză în sănătate: Sanitas amenință cu declanșarea grevei generale

Sesizarea a determinat inspectorii de muncă să verifice documentele societății. În urma controlului au fost identificate contracte individuale de muncă, state de plată, foi colective de prezență și alte documente care, potrivit anchetei, ar fi fost întocmite fără știrea persoanelor respective sau ar fi conținut semnături falsificate ori imitate.

Investigațiile au scos la iveală faptul că firma beneficia de subvenții acordate prin programe finanțate din fonduri europene, destinate stimulării ocupării forței de muncă. Printre acestea se numără proiectul PROACCES 3, adresat șomerilor cu vârsta de peste 45 de ani, și ACTINEETs, destinat tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă.

Pentru a primi finanțarea, societatea trebuia să demonstreze că a angajat persoane eligibile și că acestea desfășurau efectiv activitate în cadrul companiei. Potrivit declarațiilor obținute de anchetatori, mai multe persoane ar fi fost recrutate prin intermediul unor cunoștințe și li s-ar fi solicitat copii după actele de identitate fără explicații clare privind scopul acestora. Mulți dintre cei care figurau ca angajați au declarat ulterior că nu au lucrat niciodată la firmă și că nu au participat la activitățile menționate în documente.