A apărut, la Editura „Ars Docendi”, o carte-samizdat, „Amintiri. Înainte și după Cortina de fier”, de Marin Pițigoi. Amintirile au fost scrise în anii 80, în plin regim ceaușist, rămânând neterminate, ultimele propoziții fiind: „În Jilava stătusem 18 luni la «secret» și două luni la «reduit». Am revenit la Închisoarea din Aiud”. Volumul transcende viața, autorul dând seama despre viața politică de la Pitești de după 1920 – cum se desfășurau alegerile, care au fost politicienii piteșteni, date inedite despre Armand Călinescu, nașul său de cununie, despre agresiunea comunistă de la Pitești din 6 august 1946 de la Cinematograful „Aquivila”, despre cum erau schimbați prefecții de Argeș, despre falsificarea alegerilor etc.

Marin Pițigoi (născut la 30 mai 1900, decedat la 3 august 1988) a fost o personalitate proeminentă a Partidului Național Țărănesc din perioada interbelică (deputat P.N.Ț. de Argeș în legislatura 1928-1932) și postbelică, atunci când a participat la alegerile din 1946, falsificate de Partidul Comunist, moment din care define fugar timp de trei ani, până când este arestat de Securitate, la 15 august 1949, și condamnat.
Născut în comuna Broșteni, Marin Pițigoi a participat la Primul Război Mondial ca voluntar (deși avea doar 17 ani), iar după război a absolvit Liceul Pedagogic din Câmpulung, devenind învățător. În 1920 se înscrie în Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache. Absolvă Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept din București, în 1926 fiind ales vicepreședinte al P.N.Ț. Argeș (președinte – Armand Călinescu). Până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial ocupă funcții de conducere la nivel național în mișcarea cooperatistă inițiată de Ion Mihalache. Opozant al Mișcării Legionare și al dictaturii regale a lui Carol al II-lea (nu-l urmează pe nașul său, Armand Călinescu), se opune și instaurării comunismului.

Citește și Actriţa Luminiţa Borta îl omagiază pe scriitorul Toma Biolan

În 1949 este condamnat la 7 ani închisoare, cu confiscarea averii, pedeapsă executată la Ministerul de Interne, Jilava, Aiud, Canalul Dunăre-Marea Neagră și Oradea. După eliberarea din închisoare, în 1956 i se fixează domiciliu obligatoriu la Răchitoasa și Lătești, în Bărăgan, pentru încă 8 ani. După cum arată Alexandrina Costache, cercetător științific la CNSAS, Securitatea a folosit pentru a-l urmări pe Marin Pițigoi în cei 42 de ani (1946-1988) peste o sută de ofițeri de la Pitești și, îndeosebi, București, aceștia dirijând un număr mare de informatori, peste 70.

În fine, cel care a publicat această carte abia acum este fiul său, Barbu Pițigoi, cel care i-a călcat pe urme, fiind ales deputat P.N.Ț.C.D. de Argeș între 1992 și 2000. Barbu Pițigoi a fost, la rându-i, urmărit încă de când a îndrăznit să-și viziteze tatăl ce se afla la Lătești, în domiciliu obligatoriu, dar aceasta este o altă poveste.

Citește și Aşa ceva mai rar! Din cei 600 de ani ai Topoloveniului, în 30 a fost primar Gigel Boţârcă