# Preşedintele Constantin Nicolescu despre Conferinţa Judeţeană a PSD şi viitorul său politic.
# Tocmai ați aprobat bugetul județului și, din câte s-a văzut prin hârtii, ați cam avut de împărțit sărăcia. Sumele sunt atât de mici, încât nu mai sunt bani nici măcar de furat, darămite pentru investiții. Țipă primarii ca din gură de șarpe…
– În primul rând că bugetele sunt întotdeauna gestionate după ordinele contabile şi nu au acces primarii la ce spuneți dvs, cu furatul, iar partea asta de zvonuri legate de primari nu e bună. Eu apreciez că primarii și consiliile locale se preocupă serios de problematica comunelor şi fac treabă bună. Legat de bugetul anului acesta, spre deosebire de cel de anul trecut, cu care este aproape egal ca valoare, direcţia banilor este dată având ca prioritate zero plata arieratelor. Arierate însemnând facturi neplătite, mai vechi de 90 de zile. Deci finanţările pe care CJ le poate da la comune înseamnă la nivelul judeţului Argeş 20% din fondul pe care îl are Direcţia de Finanţe privind echilibrarea bugetelor locale. Numai 20% se gestionează de CJ pentru această zonă de dezvoltare economică a judeţului, însemnând cofinanţări pentru proiecte europene, cofinanţări pentru proiecte de dezvoltare regională şi participări ale CJ la diverse proiecte ale localităţilor. Cu specificaţia expresă venită în legea bugetului, că anul acesta nu avem voie să dăm drumul la investiţii noi, până când nu plătim arieratele. Ca atare, suma care revine CJ, judeţului Argeş, anul acesta, este de aproximativ 34 de milioane de lei, pentru această grupă de cheltuieli, iar cu 85% din această valoare se achită arieratele la nivelul localităţilor. Trebuie să menţionez că la nivelul proiectelor CJ, noi nu avem arierate. Deci CJ, ca entitate juridică şi proiecte proprii, nu are arierate. Tot ce am dat arierate, am dat la localităţi. De asemenea, CJ mai are și cealaltă categorie de buget, bugetul de cheltuieli proprii, prin care asigurăm funcționarea instituţiilor de cultură care ne sunt subordonate, mă refer la Muzeul Judeţean, Biblioteca Județeană, Şcoala de Artă și toate celelalte, la care se adaugă și finanțările cu spitalele, precum și cheltuielile Direcţiei de Protecţia Copilului şi Protecţie Socială. Cheltuiala cu personalul propriu al CJ, care are în organigramă numai 110 salariaţi, este minoră în comparație cu cheltuielile pentru celelalte instituții menționate, ponderea cea mai mare având-o cheltuielile cu protecţia copilului, protecţia socială, după care vin centrele de cultură şi spitalele.
# Cu drumurile mai e ceva nou de făcut? Sau sunt bani doar pentru gropile alea vechi?
– Am spus-o de mai multe ori, o spun şi acum, anul acesta bugetul pentru drumuri este egal cu cel de anul trecut, dar anul trecut a fost redus la jumătate acest buget. Deci în 2012 și 2013 am lucrat și vom lucra practic la jumătate față de sumele din 2011. Repartizarea bugetului pentru drumuri se face după lungimea de drum pe care o avem. Sunt 1200 de km de drumuri judeţene şi 1600 km drumuri comunale, iar noi primeam în medie aproape de 40 milioane lei pe an. Acum am primit doar 15 milioane, deci reducerea este substanţială.
# Ce se poate face cu banii ăştia?
– Cheltuiala medie este ca şi cum ai asfalta 30 de km de drum, dar trebuie să ținem cont că, din acești bani, avem și 1200 km de întreţinut, să facem reparaţiile curente, semnalizările…
# Deci nu veţi începe ceva nou? Toată lumea țipă că ar vrea drumuri…
– Nu avem cu ce să începem ceva nou. În afară de această categorie de finanţare, a bugetului, trebuie să ne ducem la accesări de fonduri europene, pe diverse axe de finanţare şi să încercăm să obţinem bani mai mulţi de acolo.
# Apropo de fonduri europene, pe zona de dezvoltare turistică ce se poate, totuşi, face, să se urnească mai repede lucrurile?
– Se semnează zilele acestea contractul pentru stațiunea Moliviş, dar procentul de finanţare europeană este de numai 35% din valoarea totală a proiectului, deci trebuie să găsim alte finanţări pentru diferență. Se lucrează acum să putem lua un credit, prin care să asigurăm finanţarea asta sau să găsim un partener, care să se asocieze și să asigure restul banilor.
„Prin puterea economică, este logic ca Argeșul să aibă regionala Finanțelor”
# Regionalizarea este o altă temă fierbinte. Multe pasiuni, multe tensiuni, dar nimic clar deocamdată. Dvs ce-ați avea de spus?
– Regionalizarea poate fi operată dacă se modifică Constituţia şi sperăm să se reușească acest lucru. Din ce se conturează deocamdată, ca perspectivă de organizare ar fi formula să se rămână pe cele opt regiuni, care sunt astăzi şi funcţionează, dar nu au personalitate juridică. Iar dacă sunt presiuni mult mai mari, s-ar putea face mai multe regiuni, nu ştiu, să fie 10, să fie 12 regiuni, depinde de modul cum se vor aprecia rezultatele analizelor care se fac la momentul acesta. La nivelul vice prim ministrului s-au constituit în acest sens trei subcomisii. Una academică, ce va face un studiu vorbind de organizare regională, într-o formă de corespondenţă cu Europa. O a doua subcomisie este cu administraţiile locale judeţene, iar a treia cu ONG-urile şi societatea civilă. După ce aceste trei materiale de propuneri se adună la o comisie centrală, coordonată de domnul Emilian Dragnea, se va contura o variantă sau alta. Apoi va începe o analiză şi în teritoriu, o dezbatere publică, pentru care din variante să fie acceptată. Privind judeţul Argeş, e clar că atât echipa parlamentară, cât şi noi, ca administraţie judeţeană şi locală, o să ne angrenăm în tot acest mecanism de demonstrare şi obţinere a unor lucruri care ne sunt de drept sau trebuie să ne fie recunoscute. Încercăm să ne înţelegem cu judeţele limitrofe, să facem o regiune cu patru sau cinci judeţe, și deja am început negocierile în acest sens. Dacă se rămâne însă pe formula opt judeţe, urmează să vedem unde se fixează un sediu, că este vorba de sediu şi nu de capitală. E clar că există o luptă deschisă cu Prahova, cu Călăraşiul, că deocamdată sediul există la Călăraşi, iar acolo are deja o stabilitate. Iar dacă fiecare judeţ va căpăta una sau două direcţii regionale, noi ne zbatem să luăm direcţii regionale cât mai importante.
# Care direcții v-ar conveni să fie la Argeş?
– În primul rând ne gândim să fie regionala finanţelor. Din motive foarte serioase. Apropierea noastră de Bucureşti şi puterea economică a judeţului justifică acest lucru. Participarea judeţului Argeş în economia naţională este foarte importantă şi este logic să ni se dea finanţele. Dar ne zbatem să obținem și o a doua direcție, cât se poate de importantă.
„În mod sigur voi candida pentru funcția de președinte al PSD Argeș”
# Facem și un pic de politică? Sau nu vă mai place politica?
– (Râde) S-o lăsăm mai moale cu politica…
# Sunteţi în plin proces de adunări generale de alegeri în PSD. Și aș vrea să clarificăm ceva ce se tot discută acum pe la colţuri. Nimeni nu vă spune direct, dar vreau să lămuriţi treaba asta privitoare la o eventuală retragere a dumneavoastră din funcția de președinte PSD, la conferința din aprilie.
– Nu mă retrag, nu vă faceţi griji. Nu e vorba de retragere aici. O să mă sfătuiesc cu colegii și o să merg mai departe, să muncesc. Aşa sunt zvonurile întotdeauna.
# Mai clar, vă rog: rămâneţi pe poziţie sau nu?
– Vreau să vă spun că rămân în partid şi muncesc în partid.
# În partid oricum rămâneți. Dar veți rămâne și președinte?
– Nu ştiu, asta o să se hotărască în Conferinţa Judeţeană.
# Veţi candida să rămâneți preşedinte?
– În mod sigur.
# Există percepția asta că, deși PSD a obţinut constant rezultate mari în judeţ și a fost una din organizaţile de bază, chiar în topul național, acest fapt nu are o corespondenţă la centru, ca influenţă, ca reprezentativitate.
– Cred că asta o spun mai mult cei care sunt frământaţi de propriile lor dorințe sau ambiții. Eu cred că eşti într-un partid să munceşti ca partidul respectiv să facă politică pentru toţi cetăţenii pe care îi reprezintă, iar problema nu se poate reduce doar în a avea reprezentaţi pe la nu ştiu ce nivel. Din contră, de fiecare dată Argeşul a fost reprezentat la nivel naţional. Credeţi că reprezentarea înseamnă doar dacă ai un ministru sau un secretar de stat? Părerea mea este că reprezentarea este dată de felul în care este văzut judeţul ca activitate economică, cum sunt văzute instituţiile judeţului, cum sunt văzuţi conducătorii instituţiilor la nivelul naţional şi cum sunt ascultaţi, ministerele cum respectă autorităţile judeţului respectiv, dacă sunt competente sau nu sunt competente. Acesta este fondul despre care trebuie să discutăm. Eu, cât am fost aici preşedinte, am încercat să am relaţii şi să ţin tot timpul legătura cu oameni competenţi şi din judeţul nostru, şi din instituţile centrale, ca să pot face cât mai multe lucruri în judeţ. Degeaba conduc eu şi mă fac singur secretar de stat sau ministru… Dacă instituţile judeţului nu sunt apreciate şi nu fac activitate, secretarul sau ministrul nu poate face mare lucru, pentru că el se ocupă de toată ţara, nu numai de judeţul Argeş, ca să fim foarte clari. La fel cum eu, ca preşedinte de CJ, trebuie să mă gândesc la toate localităţile judeţului Argeş, nu doar la una singură. Câteodată îţi este mai greu când eşti ministru să faci pentru judeţul tău ceva, pentru că există tot timpul suspiciunea că partajezi, că tragi spuza pe turta ta, cum se spune pe românește. Pe de altă parte, nu cred că cetăţenii judeţului Argeş o vor duce mai bine numai dacă va fi un argeşean secretar de stat sau ministru. Nu ştiu de ce punem aşa mare accent pe asta. Accentul mai important este ca echipa noastră de parlamentari, oamenii din instituţiile noastre administrative să fim o echipă, să ştim ce vrem şi să luptăm pe scopul pe care îl dorim în judeţ. Adică să dezvoltăm infrastructura, turismul, să modernizăm activităţile culturale, să fie o activitate mai bună de asistenţă medicală, de învățământ. Acesta este fondul de care trebuie să ne preocupăm.
„Îmi duc soarta mai departe, dacă aşa vrea lumea să pătimesc”
# Ştiu că nu aveţi voie să discutaţi prea mult pe tema asta… Totuşi, ca viziune generală, legat de dosarele pe care le aveți la DNA, cum credeţi că ați putut ajunge la o situaţie de genul ăsta? Cine s-a pus aşa rău pe dumneavoastră?
– Nu comentez treaba asta. Îmi duc soarta mai departe, dacă aşa vrea lumea să pătimesc. Eu mă ştiu nevinovat, ca să fiu foarte clar! Ştiu că muncesc de dimineaţa până seara, ca să fac tot ce se poate face în acest judeţ. Mai departe, o să vedem în timp ce spun cei care judecă faptele acestea. Eu ştiu că nu am făcut nimic altceva, decât să duc la îndeplinire nişte hotărâri de guvern şi am respectat procedurile legale în tot ceea ce am făcut când am fost aici.
Interviu realizat de Mihai BĂDESCU
0 Comentarii