# Senatorul Constantin Tămagă pune capăt bârfelor din partid.
# Ce mai faceţi, ce mai puneţi la cale?
– Ce să facem… Facem politică, pentru că, pe deoparte, este nevoie, iar pe de alta, că avem de susţinut şi de justificat încrederea populaţiei care a fost atât de mare la alegerile din decembrie. Guvernul are ca prioritare o serie de legi pe care trebuie să le aducă în faţa Parlamentului şi o serie de acte normative, concepute în ideea de a corecta greşelile făcute în mandatele trecute şi de a repune populaţia în situaţia de dinainte de tăierile masive de salarii, pensii, drepturi sociale şi aşa mai departe. Nu ştiu dacă este bine spus sau nu, dar oricum suntem aliniaţi la priorităţile guvernamentale, pentru că altfel încrederea populaţiei poate să scadă.
# Tocmai asta am vrut să spun. Că sunteţi deja de un an la guvernare, iar lumea este tot mai nerăbdătoare. E criză, nu sunt bani şi apar tot mai multe nemulţumiri și probleme.
– Chestiunea asta cu un an la guverare este uşor exagerată. E adevărat că guvernul Ponta are aproape un an, dar legitimarea unei guvernări şi susţinerea ei de o majoritate atât de largă s-a întâmplat după alegerile din 9 decembrie 2012. După care putem vorbi despre un program, o coerenţă, lucruri care se fac pe perioadă mai lungă, care se vor temeinice. Deci se lucrează pentru o perioadă mai lungă, încercând să depășim greutăţile care sunt legate de lipsa resurselor financiare, de faptul că economia încă nu funcţionează sau funcţionează la niște parametri care nu creează performanţă. Eu cred că cel mai important lucru este să dovedim bună credinţă, să dovedim că avem în prioritate ideea de a guverna pentru cetăţeni, în folosul lor, iar aceștia nu au cum să nu observe şi să nu susţină o asemenea manieră de guvernare. În plan parlamentar au fost primele măsuri care s-au transpus în acte normative şi legi, ori ordonanţe devenite legi, care au corectat în bună măsură acele chestiuni sociale cunoscute, mă refer la pensii, salarii, alocaţii, la indemnizaţii şi aşa mai departe. Și se continuă acest proces. Gradual sau periodic se corecteză pensiile. Se revine la salariile bugetarilor și se are în vedere o creştere a salariilor cu cel puţin 100 de lei în acest an, mă refer la salariul mediu, dar şi la cel minim.
# Toate aceste lucruri se decid la București, acolo unde se dă ora exactă privind guvernarea. Și tot acolo unde, politic vorbind, Argeșul pare că este reprezentat insuficient, ca să nu spun deloc. S-au tot s-a împărţit posturi importante prin ministere, agenții sau companii naționale, iar Argeşul n-a prea apucat nimic. Păi, să nu te enervezi?
– Aprecierea este reală. Pretențiile Argeşului nu sunt în niciun caz exagerate şi nu au fost niciodată exagerate, în raport cu rezultatele politice care s-au obținut, pentru că, până la urmă, ele se analizează și contează. Dincolo de asta, este uşor exagerat să spui că Argeşul nu este băgat în seamă. Poate că și fondul de resurse umane la nivel de vârf a fost de aşa natură încât n-a impus neapărat pe cineva în fruntea unor ierarhii la nivel guvernamental, dar poate a existat și o anumită lejeritate de a trata lucrurile sau de a nu trece pe primul loc obţinerea unor funcţii guvernamentale de către persoane din Argeş. Eu nu am simţit, ca să fiu foarte corect, că acest lucru a fost vreodată o prioritate la nivelul organizaţiei PSD Argeş. Priorităţile au fost stabilite mai ales cele din plan economic, din planul dezvoltării judeţului, în planul obţinerii de fonduri pentru infrastructură sau pentru alte domenii, pentru atragerea de fonduri cu finanţare europeană. Acestea au fost tratate în primul rând la priorităţi şi mai puţin această chestiune a lansării unor personalităţi la nivel guvernamental.
# Şi cum simţiţi dumneavoastră asta? Ca o delăsare, ca o timiditate în a vă impune sau ca o lipsă de interes pe tema asta?
– Ar fi mult spus lipsă de interes. Nu se consideră, şi nici eu nu consider, că asta ar fi o prioritate. Dar, în acelaşi timp, e clar că rămâne şi o nemulţumire, aceea că nici măcar nu sunt întrebaţi oamenii importanţi din Argeş, atunci când se iau nişte decizii la nivel guvernamental sau de stabilire a unor personalităţi în funcţii guvernamentale, pentru că atunci ai avea unele argumente de susţinere sau nu. Ceea ce mă deranjează este că noi nu am stabilit niciodată la nivel de partid, în judeţ, un portofoliu de persoane pe care să-l susţinem, să îl aprobăm, să îl analizăm la diferite nivele, nivelul unu, doi sau trei. De aşa natură încât fiecare dintre noi să putem spune, uite, ne batem la nivelul unu pentru atâţia inşi, la nivelul doi tot aşa şi care sunt aceia, pe criterii fără discuţii, în primul rând de eligibilitate pe competenţă. O asemenea chestiune nu cunosc să fi existat.
# A existat totuși o astfel de listă cu nişte nominalizări făcute de PSD Argeș pentru funcții guvernamentale. De altfel, noi am și publicat-o cu mai multă vreme în urmă. Dar, de atunci, n-am prea văzut nimic rezolvat din acea listă. Deși era destul de stufoasă, ba chiar și lemnoasă pe alocuri.
– Aceea listă a existat, am văzut-o şi noi. Am apreciat-o unii mai mult, alţii mai puţin, dar nu au fost stabilite în alcătuirea ei nişte criterii mai clare, nişte lucruri pe care să te duci. Dacă le-ai avea printr-o decizie a partidului la nivel judeţean, ai putea să spui din start, uite, este decizia partidului şi să vedem ce putem face pentru ca ea să se îndeplinească.
# Cu alte cuvinte, dumneavoastră nici măcar nu v-aţi întâlnit în vreo şedinţă de birou executiv, să faceţi un portofoliu de propuneri, pe care să le votaţi şi să le susţineţi apoi mai departe?
– O decizie în acest sens nu a fost sau eu nu am participat la ea.
„Instituţiile județene sunt căpuşate de oameni din interior, care au interese directe în firme cu care vin în contact”
# Că tot am adus vorba despre dumneavoastră, trebuie să lămuriţi clar nişte aspecte. Lumea e bună la zvonuri şi, mai ales în politică, se vorbeşte mult pe la colţuri, prin cercuri, prin romburi, prin pătrate… Deci, scurt și la obiect: în cazul în care funcţia de preşedinte al PSD-Argeș ar deveni vacantă, dintr-un motiv sau altul, aţi intenţiona să candidaţi ca s-o preluați?
– Răspunsul meu e categoric: nu. Și nici nu cred că e nevoie să explic prea mult. Dacă este o problemă asta şi dacă e de lămurit ceva, mai spun încă o dată că nu, în niciun fel de situaţie.
# Nu vă interesează nici şefia Consiliului Judeţean, tot în cazul în care aceasta ar deveni accesibilă?
– Categoric, nu. Mă interesează să duc acest mandat de senator până la final, să fiu sănătos şi să pot să mă retrag cu fruntea sus şi fără aprecierea de a mă fi făcut cumva de râs, de a fi fost cumva penibil într-o anumită situație. Deşi se mai întâmplă şi lucrul acesta în politică, pentru că nu întotdeauna depinzi de propriile decizii şi trebuie să te mai aliniezi şi la unele decizii care nu-ţi convin uneori. Dar dacă voi reuşi acest lucru la finalul acestui mandat, care am mai spus că este ultimul meu contract politic la nivel parlamentar, eu aş fi foarte mulţumit.
# Aţi fost şi prefect patru ani de zile, deci cunoaşteţi bine admnistraţia județului. Sunteţi mulţumit de actuala echipă de directori care conduc instituţile din Argeş, pornind cu actualul prefect? Dacă ar fi să le faceți o apreciere, cam care ar fi aceasta?
– În primul rând eu am o nemulţumire care este cam a tuturor celor care se aşteptau să fi fost măcar întrebaţi, consultaţi, să li se fi cerut o părere în legătură cu unii oameni promovabili din anumite părţi, sectoare, direcţii, cum vreţi să le ziceţi. Nici în această chestiune nu a fost o decizie de partid care să fi fost luată în urma unor analizeze serioase, a unor criterii stabilite şi aşa mai departe. Au fost nominalizaţi nişte oameni, unii au rămas aceeaşi dinainte, cu motive întemeiate sau nu. E greu să apreciezi nişte oameni pe care nici nu-i cunoşti suficient de bine, dar le poţi aprecia performanţele, iar acestea, din păcate, nu prea există. La multe din instituţiile deconcentrate la nivelul Argeşului nu am sesizat să fi fost făcut într-adevăr ceva important. Ceea ce este mai grav, și asta o spun în cunoştinţă de cauză, instituţiile statului la nivel judeţean sunt căpuşate de către oamenii din interiorul instituţilor, care au interese directe în firme cu care vin în contact.
# Puteţi să fiţi un pic mai concret?
– Pot să fiu. Pot să dau şi exemple nominale, dacă este cazul, dar deocamdată pot să spun atât: dacă vrei un aviz de la o instituţie deconcentrată şi trebuie să-l obţii, instituţia te trimite direct la o firmă, care firmă este legată de ei şi nu de altcineva. Să obţii un studiu, o expertiză, să obţii avizările respective, automat te trezeşti în relaţii cu firme în care oamenii ăştia sunt implicaţi şi au interese directe.
# Unde aţi întâlnit situaţia asta?
– Eu nu am întâlnit-o direct şi d’aia nu-mi permit să fiu mai direct. Dar o ştiu cu argumente. Există în mod real această chestiune. Din păcate, sunt prea mulţi oameni în instituţiile astea care nu şi-au înțeles încă rostul şi rolul, care tratează chestiunile după poziţia de şefi ai cetăţenilor şi nu invers, de oameni în slujba cetăţenilor. Mă refer aici, dacă vreţi, şi la comportament, şi la modul la care găseşti şi cauţi sau nu cauţi soluţiile de ale uşura oamenilor problema, şi nu de a o încurca. Aici pot să exemplific APIA, care a creat nişte situaţii tensionate în multe localităţi datorită modului în care nişte funcţionari de acolo înţeleg să se pună în slujba cetăţenilor. Sau, mai exact spus, cum nu înţeleg să se pună în slujba cetăţenilor. Consideră că cetăţeanul este cel care trebuie să stea drepți şi să se alinieze la orice moft al lor, inclusiv la moftul că cetăţeanul nu miroase a levănţică. Și știu foarte bine ce spun, când mă refer la asemenea lucruri.
# Și ce facem cu oamenii aştia, îi ţinem acolo sau îi dăm de-a rostogolul? Nu există voinţă politică să fie eliminați, au proptele, ce se întâmplă?
– Politicul nu are nicio treabă în chestiunea asta.
# De undeva trebuie început să se facă o curăţenie în instituții. Este foarte real ceea ce spuneţi dumneavoastră, numai că nimeni nu vine să pună piciorul în prag, iar sistemul ăsta nenorocit se perpetuează.
– Dacă am face-o politic, acuzele ar fi aceleaşi ca întotdeauna: ce a căutat politicul acolo? Dar nemulţumirile astea trebuie spuse, iar cei care au pârghii de intervenție trebuie să reacţionze. Mă refer la guvern, la agenţiile naţionale, la administraţiile locale, după caz, că sunt şi situaţii când depinzi de administraţiile locale, înţelegând aici administraţia judeţeană. Să sperăm că vor reacţiona şi vor lua măsuri acolo unde se impun şi de unde ele reies din nemulţumirile cetăţenilor şi nu din altceva. Dacă cetăţenii apreciază că este în regulă şi sunt mulţumiţi de un serviciu public, de o direcţie sau alta, acolo nici nu trebuie discutat.
# În ce-i privește pe directori, este clar că sunt puşi politic, în majoritate doar pentru simplul fapt că participă pe la nişte şedinţe de partid, că fac act de prezenţă pe-acolo și sar bine la cap atunci când trebuie. Doar ăsta este meritul lor, prin care sunt promovaţi. Iarăşi o chestiune care nu convine, care e în neregulă…
– Este în neregulă sau, mai exact, a fost în neregulă. Aşa au fost promovaţi cei mai mulţi şi se ştie de către ce guverne şi ce administraţii locale. Noi am dorit să nu mai facem la fel, dar am creat alte nemulţumiri. Pentru că, pe de o parte, rămân prea mulţi dintre cei care au făcut lucrurile să meargă atât de prost, încât au revoltat pe toată lumea. Iar pe de altă parte, nominalizările care se fac, indiferent cât de bine ar fi făcute, tot de politică se leagă, deci tot politic se spune că a fost pus cineva acolo. Eu zic că ar trebui să se revină la nişte criterii, chiar mai vechi, pe când selectarea cadrelor se făcea mai profesional. Acestea erau criterii care se puneau pe masă, rezultate, balanţe, studii, concursuri. Eu cred că ar trebui revenit la o asemenea chestiune, şi nu ad hoc, nu pe picior, ci pe o perioadă lungă. Să ai o rezervă de resurse umane pentru orice nivel, oricând.
„Priorităţile la nivel judeţean nu au coincis cu nevoile reale ale sudului judeţului”
# Sunteți senator în sudul județului. O zonă mult mai vitregită, din toate punctele de vedere, față de zona de nord.
– Problema asta a unui decalaj între zonele de sud şi de nord cred că nu este valabilă numai în Argeş. Este valabilă aproape la întreaga Românie şi, din păcate, eforturile pentru a se micşora acest decalaj aproape că nu se văd. Ele privesc şi planul politicii generale, dar şi pe cel al politicii judeţene. În politica generală, măsurile de sprijin sunt tot în favoarea zonelor mai dezvoltate, respectiv a zonelor de nord. Pe măsurile de agricultură, de asemenea, zona de nord este mai favorizată, pentru că aici se plătesc şi sumele de agromediu, care nu sunt mici, sunt mai mari decât subvenţia pentru suprafaţă la terenul lucrat. Este deci un mare semn de întrebare cum să lucrezi, să cheltui, să faci efort, dar să ai susţinere mai mică decât atunci când practic nu faci nimic. Mai este vorba, totodată, şi de priorităţile care au fost stabilite în timp, la nivel judeţean, şi care nu au coincis cu nevoile reale ale sudului. Mă refer mai ales la chestiunile de infrastructură rutieră şi la faptul că în sudul judeţului Argeş drumurile sunt aproape toate deteriorate şi practic oamenii ăştia nu pot să-şi facă legăturile normale între zone, care să le îmbunătăţească viaţa, să le uşureze munca, să le sporească veniturile. Este o chestiune care cred că va trebui să fie discutată la modul cel mai serios, pentru că până la urmă este o treabă de coeziune şi de echitate, în interesul unor oameni care au constituit mult timp bazinul electoral de bază al PSD. De ceva vreme încoace, se observă însă că opţiunile au început să fie mai variabile, mai împărţite şi poate şi aceste lucruri au importanţa lor. Înţeleg, totuşi, că în programul aprobat de Consiliul Judeţean pentru următorii trei ani, această preocupare pentru refacerea infrastructurii rutiere este evidentă. Sper să se şi concretizeze.
Mihai BĂDESCU
0 Comentarii