Județul Argeș este printre cele mai vizitate zone din țară, iar dacă vorbim despre nordul județului putem spune că acesta este cu adevărat “o comoară a turismului argeșean”. Iată în cele ce urmează Garofița Pietrei Craiului – Floarea Craiului, unică în lume, Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului”, Voroveni, comuna Davidești, Lacul Zârna din Munții Făgăraș și traseul montan din Valea Buda spre Șaua Podragului.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (V)

Garofița Pietrei Craiului – Floarea Craiului, unică în lume

Zona montană a județului Argeș se remarcă atât printr-un relief spectaculos, dar și prin faptul că adăpostește o multitudine de specii de plante și animale. Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) este o floare endemică Parcului Național Piatra Craiului, aici fiind singurul loc din lume în care o putem întâlni. Trăiește în special pe stâncăriile înierbate și însorite din zona alpină inferioară, printre grohotișuri, sau la limita superioară a pajiștilor alpine. Are o culoarea roz aprins, iar corola de aproximativ 3-4 cm are cinci petale, dințate la vârf. Centrul florii are un inel de culore mai închisă, iar petalele sunt presărate cu pete albe. Tot în această zonă se întâlnesc și niște perișori fini. Această floare a fost descoperită cu mai bine de 150 de ani în urmă de către doi botaniști ardeleni. Aceștia au rămas surprinși de unicitatea garofiței și de faptul că nu s-a răspândit pe masivele din jur. Descrierea lor asupra speciei a declanșat o intensă cercetare asupra florei masivului. Se poate întâlni de la jumătatea lunii iulie și până la sfârșitul lunii august.

Vă recomandăm să mergeți la începutul perioadei de înflorire, când exemplarele sunt mai frumoase și mai puțin afectate de arșiță sau de ploi torențiale. Unul dintre locurile cele mai accesibile în care se poate întâlni este pe traseul ce pleacă de la Plaiul Foii (bandă roșie) și merge către Marele Grohotiș (triunghi albastru). După ce ați trecut de pădure și ați ajuns la zona în care poteca merge de-a lungul peretelui, puteți întâlni floarea pe brânele înierbate. Atenție! Garofița Pietrei Craiului este o plantă ocrotită prin lege. Nu rupeți exemplarele găsite și luați cu voi acasă doar amintirea unei întâlniri memorabile cu o floare rară ce trăiește doar într-un singur loc din lume.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (IV)

Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului”, Voroveni, comuna Davidești

Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului” se află în zona centrală a județului, la 30 km de Pitești și aproximativ 14 km de Mioveni, pe Valea Argeșelului. Construcția constă dintr-o parte veche, de lemn, cu tindă, naos și altar, cercuită, tencuită și zugrăvită, și o parte nouă, spre vest, ridicată din zid pentru a adăposti o tindă nouă și un pridvor nou. Pictura exterioară cu apostoli, proroci, sfinți mucenici și scene biblice se deschide ca o carte viu colorată către cimitir și spre împrejurimi.

Deși anul 1846 este reținut pentru datarea din Lista monumentelor istorice 2015, biserica păstrează la altar o inscripție cu ”leat 7243”, adică anul 1735. Prin urmare, 1846 nu poate fi decât anul vreunei reparații ample. De atunci datează, de exemplu, și tencuirea și pictarea pereților exteriori, de către un faimos zugrav târgoviștean din neamul Luculescu. De asemenea, mare parte din pictura interioară a fost realizată tot în preajma anului 1846. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea spațiul bisericii va fi modificat, în sensul amplificării spre vest, prin pereți din cărămidă. Deși încă din secolul al XVIII-lea în zonă s-au ridicat și biserici din zid, biserica de lemn din Voroveni și-a păstrat utilitatea până azi, nefiind abandonată.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (III)

Lacul Zârna din Munții Făgăraș

Munții Făgărașului reprezintă una dintre multele comori naturale ale României. Ei dețin recordul la înălțime și, de asemenea, opt dintre cele paisprezece vârfuri din țară care ating altitudinea de 2500 m. Între versanții săi s-au format numeroase lacuri glaciare, așezate într-o salbă de o frumusețe rară. Monument al naturii, Lacul Zârna este o arie protejată de interes național, situată pe teritoriul administrativ al comunelor Nucșoara și Rucăr.

Rezervația naturală, declarată arie protejată din anul 2000, se află în partea sudică a Munților Făgăraș, în bazinul Râului Doamnei, în apropierea râului Zârna, unul din cei doi afluenți ai acestuia. Lacul Zârna este situat la 1.980 m altitudine, are o suprafață de 0,50 hectare și 2 m adâncime maximă. Este un lac de origine glaciară alimentat de apele unor izvoare și din cele formate prin topirea zăpezii. Accesul spre lac se face pe traseele: Breaza – Cabana Urlea – Vf. Moșului – Curmătura Zârnei – Lacul Zârna; Slatina – pe Râul Doamnei – Lacul Văsălatu – Gura Văilor – confluența cu Râul Leaota – Valea Leaota – Lacul Zârna 2 – Lacul Zârna; Cabana Urlea – Curmătura Zârnei – Lacul Zârna; Comuna Nucșoara – Valea Zârna – Lacul Zârna.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (II)

Traseul montan din Valea Buda spre Șaua Podragului

Traseele montane reprezintă o oportunitate excelentă de a cunoaște mediul înconjurător și de a te bucura de peisaje superbe, iar județul Argeș nu duce lipsă de zone spectaculoase pentru drumeții. Acest traseu oferă un spectacol al naturii și are ca punct de plecare Valea Buda, unde putem ajunge din drumul Transfăgărășan, după ce parcurgem 22 km în amonte de Barajul Vidraru. Din șosea urmăm spre nord, pe malul vestic al Râului Buda, un drum forestier. După aproape 8 km, ajungem la punctul de vărsare al Pârâului Mușeteica în Valea Buda (995 m altitudine), după ce câteva sute de metri mai jos am trecut apa pe malul estic. Continuăm pe drumul forestier de pe Valea Buda încă aproape 7 km, traversând apa de pe un mal pe altul de două ori, până la confluența cu Pârâul Mircea care curge dinspre nord-est (1.252 m altitudine). Urmărim poteca pe malul drept al apei și, după aproximativ o oră, ajungem la confluența pâraielor Izvorul Podu Giurgiului și Orzăneaua, din care ia naștere Pârâul Mircea. Traversăm spre nord-est Izvorul Podu Giurgiului și ieșim din pădure în poiana unde se află stâna din Podu Giurgiului. Aici întâlnim o ramificaţie de trei poteci marcate cu triunghi galben, triunghi roșu și cea pe care o urmăm – cu triunghi albastru.

Continuăm traseul spre vest-nord-vest pe poteca marcată cu triunghi albastru traversăm o fâşie de pădure, după care ieșim la gol alpin. Mai sus urcăm o porțiune în serpentine pe versantul estic, apoi continuăm spre nord și, abătându-ne ușor spre stânga, pătrundem în căldare, o străbatem spre nord și în urcuș moderat ajungem în Șaua Podragului (2.307 m altitudine), în poteca de creastă marcată cu bandă roșie (Șaua Podragului – Șaua Caprei). De aici putem urma spre nord poteca marcată cu triunghi roșu și-n aproximativ 30 de minute ajungem la Cabana Podragu (2.136 m altitudine).

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean”