„Dacă eu i-aș lăsa în pace, mâine vor face același lucru cu alții. Eu nu pot accepta chestia asta”, spune Aurel Vasile, cel care a acționat în instanță AJVPS Argeș
În două dintre edițiile sale recente, „Jurnalul de Argeș” scria despre probleme grave în domeniul vânătorii din Argeș, conducerea asociației județene de profil, AJVPS Argeș, fiind acuzată de o organizație de mediu că, sub protecția unor funcționari publici, a „acoperit” scăderea dramatică a efectivelor de iepuri. Aurelian Vasile, fost membru în Consiliul de Administrație al AJVPS Argeș până în 2022, a propus măsuri de reformare a asociației, dar, pentru că acestea n-au fost bine primite, și-a dat demisia din respectivul for de conducere. În luna mai a anului trecut, el chiar a fost exclus din asociația din Argeș, pentru că, printre altele, a participat la o evaluare pe Fondul de vânătoare 41 Bălăceanca, unde a ieșit cota zero la iepure! De atunci s-au întâmplat mai multe…
„Noi, ca asociație, n-am făcut decât să punem batista pe țambal, să acoperim toate problemele astea”
Aurelian Vasile – Relu, cum îl știu apropiații – a dat în judecată AJVPS Argeș pentru că a fost dat afară în mod abuziv. Abia miercuri, 17 aprilie, aproape la un an distanță, a fost programat primul termen în acest proces. Despre ce i s-a întâmplat în asociație și despre măsurile de reformă pe care le-a propus din calitatea sa de membru în Consiliul de Aministrație, dl. Vasile ne-a vorbit zilele trecute în detaliu…
„Paznicii de vânătoare erau foarte prost plătiți; cred că puțin peste minimul pe economie. N-aveau mașini de serviciu, n-aveau cotă de motorină alocată. Am propus să le creștem salariile, să le alocăm o cotă de combustibil sau să încercăm să-i dotăm cu mașini, să le punem GPS, să vedem pe unde umblă, adică să mă asigur că oamenii ăia sunt în teren, 40 de ore pe săptămână, sau măcar 30. Să vedem pe unde umblă, că poate ei nu acoperă toate cele 10.000 de hectare – cam așa are un paznic – poate acoperă puțin. Eu, ca să pot lua decizii manageriale, ar fi trebuit să știu ce se întâmplă pe teren…
Pe lângă asta, le-am mai propus, spre exemplu, să oprească vânătoarea la iepure, fiindcă situația e tragică în județ cu iepurele; și nu numai în județ, în toată țara. Și aici nu e doar problema că se braconează, ci și că s-a schimbat structura terenului. Sunt terenuri din astea cultivate intensiv și atunci, dacă nu se iau măsuri adiționale, gen intervenții radicale asupra prădătorilor, atunci efectivul scade foarte mult. Iar noi, ca asociație, n-am făcut decât să punem batista pe țambal, să acoperim toate problemele astea, fiindcă an de an, când mergem să evaluăm, noi spunem că sunt. Și apoi nu ne putem duce la autorități să le spunem: «Dragă Ministerul Mediului, hai, ajută-ne să facem ceva să refacem populațiile astea!»; «Ministerul Agriculturii, hai să implementăm GAEC-urile, așa cum au fost propuse prin Politica Agrară Comună!». Sau, nu știu, să lăsăm pârloagă, că altfel se duce fauna asta, se duce biodiversitatea, care, până la urmă, e un bun național. Deci, noi dacă ne ducem acum la Ministerul Mediului, ăia o să ne spună că n-au ce să facă, pentru că pe hârtie lucrurile sunt bune și frumoase…” – ne-a relatat Aurelian Vasile.
„Când au văzut că se poate transparentiza activitatea asociației, au zis: «Gata, pericol!»”
Prin urmare, Aurelian Vasile a propus măsuri concrete, pe care le-a înaintat celor din Consiliul director pentru a isca discuții pe temele respective.
„Eu am creat și o comunitate de WhatsApp, în care am creat mai multe grupuri – am băgat grupul Consiliului director și câte un grup pentru fiecare grupă de vânători; în fiecare fond cinegetic există o grupă de vânători. Am zis să auzim vocea oamenilor, să vedem ce zic ei, că asta e important, să vezi ce zic oamenii de jos, ca să ne putem mula politica pe ceea ce consideră și ei. Că, până la urmă, o asociație e compusă din întregimea membrilor săi, fiecare având drepturi egale; că nu e un SRL acolo. Și, creând comunitatea asta de WhatsApp și postând-o undeva pe Facebook, oamenii au început să intre, am adăugat și eu vreo sută de oameni, apoi ăștia au tot dat la alții și s-au adunat într-un sfârșit vreo 700 de oameni acolo. Și pe ei i-a deranjat enorm chestia asta. Când au văzut că se poate transparentiza activitatea asociației au zis: «Gata, pericol! ». Mă refer la colegii din consiliu, în frunte cu dl Oprescu. Eu, să știți, individual, am avut o relație bună cu fiecare dintre ei…” – ne-a spus interlocutorul nostru.
„Au spus că nu mai dau cotă din cauza lui Relu, fiindcă a venit la evaluare și ne pârăște la minister să ne ia fondul”
Cum a fost cu evaluarea „cu cântec” de pe Fondul de vânătoare 41 Bălăceanca ne-a povestit tot Aurelian Vasile, care a participat la această acțiune ca membru al Asociației în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare (ABVAV), unde se înscrisese: „Eu vânez pe Fondul Stolnici… iepuri, fazan și foarte puțin potârniche; adică vânat mic… Tata a vânat acolo, bunicul, la fel, am copilărit în acea zonă, am mers pe toate câmpurile alea… Acolo am constatat că erau ani de când nu mai văzusem iepure; primeam autorizație la iepure, dar iepure nu mai era. Și atunci, cu cei din grup am căzut de acord să nici nu mai tragem la iepure, fiindcă n-avea niciun rost, că nu erau iepuri; voiam să le permitem puțin să dezvolte populația. Dar, bineînțeles, că erau și alți colegi de grupă pe care nu-i interesa că sunt iepuri puțini. Oamenii aveau autorizație, plăteau, nu știu, 2.000 de lei pe an taxa la asociație, și voiau să vâneze de banii ăia; aveau dreptate și ei. Și am zis hai să le forțez mâna celor din asociație să nu mai dăm cotă la iepure! Și singura metodă prin care le puteam forța mâna era să scoatem puțin la iveală dezastrul; că, dacă îl scoteam prea mult, se pierdea fondul de vânătoare. Există o prevedere în lege că, dacă efectivele scad sub un anumit nivel, se reziliază contractul. Și pentru asta am fost acuzat la un moment dat, că vreau să iau fondul de vânătoare! N-aveam niciun interes atunci să iau niciun fond de vânătoare. Eu lucrez pentru Comisia Europeană (cu reforma sistemului judiciar – n.a.), am copii mici, aveam altele de făcut…
Citește și Dezvăluiri în bătaia puştii. Corupţie la iepuri! Grave acuzaţii la adresa AJVPS Argeş!
M-am dus la evaluare din partea ABVAV, chiar atunci mă înscrisesem la ei. Le-am spus că nu mai particip la evaluare din partea AJVPS Argeș, ci din partea unei alte asociații, și hai să numărăm iepurii pe bune! Eu, personal, acolo, la Stolnici, pe Fondul Bălăceanca, nu am văzut niciun iepure (râde). Cineva a spus că a văzut vreo doi, dar, în fine,… infim. S-a adeverit ceea ce toată lumea știa. Și atunci nu a mai fost dată cotă la iepure, deși ar fi putut da o cotă mică, dar s-au speriat… Câțiva vânători au făcut puțin scandal…
Toată asta a fost pusă în cârca mea și au spus că nu mai dau cotă din cauza lui Relu, fiindcă a venit la evaluare aici și ne pârăște la minister să ne ia fondul, să facă… Afirmația lor era total falsă, din două motive: pentru că ei ar fi putut da cotă, chiar dacă la evaluare s-au numărat mai puțini iepuri decât anul trecut, fiindcă așa dădea formula; și pentru că, în realitate, nu sunt iepuri acolo și atunci e inacceptabil să dai cotă de recoltă. Mai erau și alte probleme cu vânatul mic. Cum ar fi cu răpitorii. Mă refer în special la vulpe, cel mai mare prădător pentru iepure, la șacal, ciori, coțofene… Vulpea și șacalul se vânează cu precădere noaptea. Ziua e aproape imposibil să le vânezi, fiindcă sunt animale nocturne, care în timpul zilei lenevesc prin mărăcini și e greu să le scoți. Iar cei din conducere nu voiau să dea autorizație să vâneze pe timp de noapte: era singura metodă să țină sub control populațiile astea de răpitori. Și ajunsesem la situații hilare, când eram în ianuarie-februarie, aproape de sfârșitul sezonului de vânătoare, care se încheie în mai, și noi n-aveam decât 20% din cota de răpitori îndeplinită. (…) Celor de la Bălăceanca nu le dădeau autorizație de vânat răpitori nici pe timpul zilei, fiindcă acolo erau niște animozități…”
Aurelian Vasile ne-a spus și opinia sa privind braconajul astăzi: „Au fost perioade când s-a braconat la greu. Acum vânătorii nu prea mai au ce să braconeze… În plus, societatea a evoluat. În ultimii 30 de ani au apărut telefoanele mobile, camere de supraveghere, au apărut restricții noi în ceea ce privește regimul armelor și munițiilor. Nu se mai poate bracona ca înainte, cu arma. Acum există alte metode de braconaj, în special cel cu ogarul, la iepure și la căprior. În schimb, mici nereguli la vânători sunt atunci când au autorizație pentru trei fazani și mai împușcă patru. Sau mai împușcă și un guguștiuc…”
Citește și Probleme pentru Tămagă jr. S-a mai disjuns o cauză din dosarul Balastiera, în care este judecat
„Ce au rezolvat cu asta? Să-i țină pe ceilalți sub papuc. Să le fie teamă”
L-am întrebat pe dl Vasile de ce i-a dat în judecată pe cei de la AJVPS și dacă ținea neapărat să facă parte din conducerea asociației. Ne-a răspuns: „Dacă eu i-aș lăsa în pace, mâine vor face același lucru cu alții. Eu nu pot accepta chestia asta. Eu mi-am dat demisia din boardul Asociației în semn de protest, pentru că n-am putut face nimic acolo. Eu când am candidat, spre deosebire de toți ceilalți care au fost aleși cu bilețelul – că numele lor era pus pe un bilețel – am fost singurul care a avut un program. Și le-am spus oamenilor că asta vreau să fac când ajung acolo. Or, dacă nu puteam să fac asta, ce rost avea să rămân?! Dar nu mă așteptam să fiu dat afară din asociație. Ce au rezolvat cu asta? Să-i țină pe ceilalți sub papuc. Să le fie teamă. Spre deosebire de mine, alți vânători, dacă sunt excluși, nu mai au unde să se ducă în altă parte să vâneze. Eu mă pot duce oriunde în țara asta, îmi permit financiar, am și prieteni care au fonduri, iar de curând am înființat o asociație de vânătoare și am contractat un fond de vânătoare în județul Olt, pe care vreau să implementez niște sisteme de management performante. Am făcut-o fiindcă am fost forțat, pentru că, altfel, n-aș fi făcut așa ceva. E o cheltuială foarte mare.
La acel moment au fost excluse din asociație șase sau șapte persoane, pe diverse motive. Unele au fost pe motive hilare: două persoane au fost excluse fiindcă au dat în judecată deciziile pe care conducerea asociației le-a luat cu privire ele. Or, e inadmisibil, pentru că toți avem dreptul la justiție în țara asta. Până acum cred că toți au avut termene, eu sunt ultimul cu acest termen. Și la toți s-a încercat și s-a și reușit amânarea proceselor, cu diverse tertipuri; principalul tertip a fost că avocata asociației a fost fie bolnavă, fie a avut ședințe în alte localități… Vor încerca, probabil, să facă și la termenul meu același lucru, numai că oricum se va produce amânarea, fiindcă eu o să introduc o cerere nouă în proces. Că există un recurs în interesul legii emis de ÎCCJ, care spune că toți membrii asociației, fie că sunt vânători, pescari etc, trebuie înscriși în statutul asociației. Ceea ce AJVPS Argeș a omis să facă până acum. Până acum, în statutul asociației erau doar cei din Consiliul director, cei, nu știu, 11 persoane… Decizia aceasta în interesul legii are valoare de lege. Trebuie să fie fiecare membru acolo, fiindcă doar membrii incluși în statut au drepturi în cadrul asociației; cei care nu apar în statut nu sunt, practic, membri ai asociației. Eu, practic, le voi spune acum că la adunarea generală în care m-au dat afară au votat 50 și ceva de persoane, dar în statut nu erau decât 11, printre care unul eram eu, deci erau zece. Bine, eu cred că această legislație va trebui schimbată, pentru că sunt asociații care au mii de oameni și au o dinamică foarte mare și atunci va deveni foarte complicat să adaugi, să scoți membri la Judecătorie de fiecare dată. Dar până atunci asta e legea, noi cu asta lucrăm”.
Citește și Investiţii imobiliare cu cântec! Proiectul Titidan şi cel al vecinului Cârstea, trecute în stand-by
„Sergiu Chiriţă este total împotriva braconajului şi a ilegalităţilor”
Așa cum e firesc, am încercat să obținem puncte de vedere și de la conducerea Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Argeș. Președintele Mihai Oprescu nu ne-a răspuns însă la telefon, ba chiar ne-a respins un al doilea apel, și nici la un sms pe care i l-am trimis nu a reacționat.
În schimb, Sergiu Chiriță, directorul executiv, a fost cooperant. „Din punctul meu de vedere, noi la asociație am fost foarte transparenți. Dacă dl Vasile are altă părere, nu are rost să intru într-un astfel de dialog și să o contest. Eu, personal, nu am făcut nimic rău împotriva membrilor asociației. Cel mai ușor în viață e să arunci cu noroi în oameni. Organul suprem în cadrul asociației este adunarea generală. Între două adunări generale, conduce consiliul director. Următorul organ de conducere este comisia de cenzori. Sergiu Chiriță, director, președinte executiv, nu pune în aplicare decât hotărârile adunării generale și ale consiliului. Atât. Și manageriază activitatea. Sergiu Chiriță nu dă oameni afară, nu are parti-pris-uri cu nimeni, Sergiu Chiriță este total împotriva braconajului și a ilegalităților. Mă deranjează că se rostogolesc niște lucruri neadevărate… Eu nu sunt vinovat cu nimic. Consiliul nu este vinovat cu absolut nimic, hotărârea este a adunării generale. Dacă instanța hotărăște că adunarea generală a greșit, n-am nimic împotrivă. Mai multă transparență decât a fost, nu doar pentru dl Vasile, pentru toată lumea, nu există. Și nu cred că a existat vreodată atâta transparență în AJVPS Argeș” – ne-a declarat Sergiu Chiriță.
vanatul ca vanat dar numai exista solz de peste in apele argesului