Colonelul argeșean Nerva Traian Draghia a făcut parte dintre militarii care au construit stadionul Steaua și a participat la ridicarea Casei Poporului, una dintre cele mai impunătoare clădiri din lume. Pentru meritul de a construi arena din bulevardul Ghencea, Nerva Traian Draghia a primit abonament pe viaţă la meciurile Stelei.
Stadionul Steaua a fost ridicat în doar opt luni de zile
Nerva Traian Draghia se poate lăuda că a pus umărul la construirea unui simbol al fotbalului românesc. Militarul a făcut parte din echipa care s-au ocupat de construirea stadionului din Ghencea, amenajat în doar opt luni de zile de soldaţii armatei Române. Pentru a împărtăşi această experienţă cu alţi microbişti curioşi, colonelul inginer aflat acum în rezervă a scris chiar o carte în care a adunat toate amintirile legate de stadionul Steaua, dar şi oamenii deosebiţi pe care i-a întâlnit când a lucrat aici. Cartea editată anul trecut se numește „Steaua- Stadionul Clubului Sportiv al Armatei”.„Stadionul a fost construit între lunile martie şi octombrie ale anului 1973, iar eu, împreună cu alţi doi colegi de la UM 02372 Bucureşti, lt. col. Botezatu Beniamin care era şef de şantier şi mr. inginer Pătraşcu Emil eram tripleta de luptă. Eu eram şef de lucrări şi utilităţi la vremea aceea”, îşi aminteşte Nerva Traian Draghia.
O stradă din Bucureşti a fost botezată cu numele său
„Steaua – Stadionul Clubului Sportiv al Armatei” este povestea vieţii lui Nerva Traian Drăghia, dar şi a naşterii stadionului din Ghencea. Cartea în cauză a fost lansată, așa cum spuneam, anul trecut la Călineşti în clasa în care autorul a urmat şcoala generală. Volumul conţine documente, fotografii, povestiri ale oamenilor care au lucrat la ridicarea tribunelor şi la amenajarea gazonului, acesta fiind terminat în doar opt luni şi inaugurat pe 4 aprilie 1974. În semn de recunoştinţă pentru eforturile depuse de colonelul inginer, o stradă din Bucureşti a fost botezată cu numele său, iar una din comuna Călineşti, satul Gorganu, locul unde acesta locuieşte, a primit numele clubului sportiv al Armatei, Steaua.
A participat şi la construirea Casei Poporului
Colonelul în rezervă Nerva Traian Draghia a mai participat şi la reconstruirea oraşelor Bucureşti şi Zimnicea după cutremurul din 1977 şi ridicarea celui mai important monument de arhitectură românesc și anume Casa Poporului. Despre aceasta argeşeanul spune că se aseamănă cu un iceberg şi că este mai mare sub pământ decât ceea ce este vizibil la suprafaţă. Născut la 27 august 1932 în oraşul Beiuş, judeţul Bihor, Nerva Traian Draghia a crescut și a învățat în Călinești și, după ce a urmat cursurile primare și gimnaziale, a urmat cursurile Facultății de Inginerie din Bucureşti. Ulterior a îmbrăcat haina militară și așa se face că în prezent este colonel inginer în rezervă.
„Realizările din Argeş m-au propulsat spre lucrări pe care nici nu le visam măcar”
„Îmi plac corectitudinea şi disciplina, ordinea specifică din armată, spune colonelul. Îmi place şi fotbalul, dar mai ales oamenii serioşi, care îşi ţin cuvântul, oamenii corecţi care au simţul respectului. Nu îmi place neseriozitatea, minciuna şi ipocrizia. Astea sunt defectele peste care nu pot să trec uşor şi nu le iert. A fost o onoare pentru mine să lucrez la construirea stadionului Steaua, să mă număr printre militarii care au pus bazele stadionului pe care joacă şi astăzi echipa Steaua. Am primit şi un abonament pe viaţă pentru asta. Realizările din Argeș m-au propulsat spre lucrări pe care nici nu le visam măcar. De aici, din Argeș am fost trimis pentru a executa stadionul Steaua, reconstrucția orașelor București și Zimnicea după cutremurul din 1977, lucrările din Moldova și Casa Poporului”.
„Am spart o şampanie de gradenele peluzei I în uralele miilor de militari prezenţi”
„În ceea ce privește stadionul Steaua, mai spune argeșeanul nostru, vă pot spune că lotul meu a executat săpături și umpluturi, montat gradene, am făcut drenaje, stratificații de teren și pus gazon, canalizare și alimentare cu apă, compartimentări stadion, împrejmuiri, drum coronament în jurul terenului, iluminat coronament, radioficare stadion, montarea suporților și a băncilor, scări interioare și exterioare, grupuri sanitare pentru public, brazde taluzuri exterioare, plantare arbuști ornamentali, platouri acces public stadion, montare porți, case bilete. Într-un cuvânt, totul! Pe 20 octombrie 1973 stadionul Steaua era terminat și a doua zi am primit ordin ca toți militarii să fim adunați pe stadion. Am cumpărat 5 sticle de șampanie, iar una dintre ele am spart-o de gradenele peluzei I în uralele miilor de militari prezenți la acest eveniment. Ni s-a înmânat câte un plic în care era o adresă de mulțumire, o schiță a stadionului și prima fotografie cu panorama stadionului. Odată cu plicul ni s-a dat un medalion cu a XXV-a aniversare a clubului, un album cu activitatea clubului Steaua din perioada 1947-1972, o plachetă din plastic la a XXV-a aniversare, un breloc și o brichetă, toate cu emblema clubului Steaua. Către seară s-a servit o gustărică și s-a închinat câte o cupă de șampanie”. M.I.
0 Comentarii