Companiile din Uniunea Europeană ar putea avea noi responsabilități în ceea ce privește sănătatea mintală și fizică a angajaților. Printre măsurile propuse se numără evaluarea periodică a stresului și a volumului de muncă, reguli mai stricte împotriva hărțuirii și verificarea impactului tehnologiilor de monitorizare și al sistemelor automate.
Parlamentul European face un pas către introducerea unor reguli comune pentru prevenirea riscurilor psihosociale la serviciu. Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale cere Comisiei Europene să elaboreze o propunere legislativă care să stabilească cerințe minime aplicabile în toate statele membre.
Inițiativa a fost aprobată în comisia de specialitate cu 41 de voturi pentru, 12 împotrivă și patru abțineri. Deocamdată, însă, nu este vorba despre o lege aflată în vigoare.
Stresul și suprasolicitarea ar urma să fie evaluate periodic
Una dintre direcțiile principale ale proiectului este introducerea unor evaluări regulate ale riscurilor psihosociale de la locul de muncă.
Firmele ar putea fi obligate să identifice probleme precum volumul prea mare de sarcini sau ritmul excesiv de lucru și să stabilească măsuri concrete pentru diminuarea acestora.
Evaluările nu s-ar limita la situația obișnuită din companie. Ele ar trebui luate în calcul și înaintea unor schimbări majore, precum restructurările sau reorganizările, dar și în cazul introducerii telemuncii, a unor sisteme automate de luare a deciziilor ori a tehnologiilor utilizate pentru supravegherea angajaților.
Eurodeputații vor ca instrumentele algoritmice să nu ducă la creșterea presiunii asupra salariaților sau la monitorizarea excesivă a acestora. În același timp, este subliniată necesitatea păstrării controlului uman și a respectării dreptului angajaților de a se deconecta de la serviciu.
Companiile ar putea avea reguli clare pentru bullying și hărțuire
O altă componentă importantă a viitoarelor norme vizează comportamentele care afectează demnitatea și sănătatea angajaților.
Propunerea prevede politici clare împotriva violenței, hărțuirii, bullying-ului și discriminării. În plus, angajatorii ar urma să dispună de mecanisme prin care astfel de situații să poată fi identificate cât mai devreme.
Sunt avute în vedere și proceduri de prevenire, precum și intervenții rapide pentru persoanele care ajung expuse unor riscuri psihosociale.
Ce s-ar întâmpla cu angajații care se întorc după probleme de sănătate
Propunerea Parlamentului European include și măsuri pentru salariații care au fost nevoiți să lipsească de la serviciu din cauza unor probleme asociate riscurilor psihosociale.
La revenire, aceștia ar putea beneficia de un plan individualizat pentru o întoarcere sustenabilă la locul de muncă. În funcție de situație, măsurile ar putea include schimbarea programului, reorganizarea activității sau ajustarea sarcinilor și a cantității de muncă. Scopul este ca revenirea la serviciu să nu ducă la reapariția problemelor care au determinat absența.
Parlamentul European invocă sute de mii de decese anual
În susținerea inițiativei, Parlamentul European citează date ale Organizației Internaționale a Muncii, potrivit cărora peste 840.000 de decese în fiecare an sunt asociate unor afecțiuni legate de riscurile psihosociale.
Raportoarea Estelle Ceulemans atrage atenția asupra creșterii problemelor precum burnout-ul, depresia, stresul și hărțuirea în mediul profesional. În opinia sa, extinderea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă poate amplifica aceste riscuri.
Depresia asociată activității profesionale generează, potrivit datelor prezentate în document, costuri estimate la aproximativ 100 de miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană.
Când ar putea fi făcut următorul pas
Inițiativa urmează să ajungă la vot în plenul Parlamentului European, în prima sesiune plenară din octombrie. Dacă Parlamentul aprobă solicitarea, Comisia Europeană va avea un termen de trei luni pentru a comunica ce măsuri intenționează să adopte.
În cazul în care decide să nu prezinte o propunere legislativă, Comisia va trebui să explice motivele acestei decizii. Prin urmare, noile obligații pentru angajatori nu se aplică încă. Ele reprezintă, în acest moment, direcția legislativă solicitată de Parlamentul European pentru protejarea sănătății angajaților.
0 Comentarii