Mai multe organizații ale societății civile au transmis vineri premierului Marcel Ciolacu o invitație la dialog pe marginea situației create în ultimii ani în justiție, unde atât cetățeni cât și ONG-uri duc o luptă inegală cu firme private și chiar cu autorități ale statului uneori, pentru apărarea interesului public. Solicitarea de întâlnire cu prim-ministrul vine și cu o propunere de modificare legislativă a Codului de procedură penală, care să prevină pe viitor situația în care un ONG este desființat pentru că nu a putut achita cheltuieli de judecată disproporționate, în procese în care a reprezentat interesul cetățenesc. Propunerea a adunat peste 20.000 de semnături de la cetățeni și a mai fost prezentată Ministrului Justiției.
Către GUVERNUL ROMÂNIEI
DOMNULUI PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU
Având în vedere preocuparea noastră constantă pentru eliminarea unor obstacole care îngrădesc spaţiul civic, preocupare împărtășită, cu intermitențe, și de Ministerul Justiției,
Vă adresăm solicitarea de a iniţia un proiect de lege prin care să fie eliminată posibilitatea ca un ONG să ajungă în stare de insolvabilitate, care are drept consecinţă dizolvarea, doar pentru că se adresează justiţiei pentru rezolvarea unei chestiuni de interes public.
Soluţia legislativă pe care v-o propunem este introducerea, ori în Codul de procedură civilă (de exemplu, adăugarea unui nou alineat la art. 453), ori în legile speciale care reglementează materiile respective (Legea 544/2001, reglementările din domeniul urbanismului şi mediului), a unei prevederi în sensul că, în cazul proceselor ce au ca obiect liberul acces la informaţiile de interes public sau probleme de urbanism ori de mediu, cheltuielile de judecată să nu fie suportate de partea care pierde procesul, aşa cum este regula, ci, prin excepţie de la regula din art. 453 al. 1 c.pr.civ., fiecare parte să-şi suporte propriile cheltuieli de judecată.
Este de menţionat că în Codul de procedură civilă este prevăzută o astfel de excepţie de la regula suportării cheltuielilor părţii adverse de către partea care a pierdut procesul. Astfel, în art 604 este reglementată procedura lămuririi, completării și îndreptării hotărârii arbitrale, iar în art. 604 al. 6) se prevede că “părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de lămurirea, completarea sau îndreptarea hotărârii.” Ceea ce înseamnă că fiecare parte îşi va suporta propriile cheltuieli judiciare ocazionate de această procedură.
Printr-o astfel de reglementare, conform căreia fiecare parte îşi suportă propriile cheltuieli de judecată, s-ar elimina situaţii de genul celor întâlnite în prezent, prin care cei acţionaţi în judecată pentru a fi obligaţi să comunice informaţii de interes public sau să respecte regulile de urbanism sau de mediu îşi angajează firme de avocatură foarte costisitoare, ale căror onorarii vor trebui suportate, în cazul în care pierd procesul, de către ONG-urile sau cetăţenii obişnuiţi care se adresează justiţiei în scopul rezolvării unor vădite chestiuni de interes public.
Obligarea ONG-urilor la plata unor onorarii de avocat foarte mari a dus, cel puţin în două cazuri cunoscute, la intrarea în insolvenţă a respectivelor ONG-uri, cu consecinţa dizolvării lor pe cale judecătorească. Singura „greşeală” comisă de aceste ONG-uri supuse dizolvării este că au urmărit rezolvarea prin instanţă a unei probleme de interes public, mediul, urbanismul, accesul la informaţiile de interes public fiind în mod vădit chestiuni de interes public. Intrarea în insolvență și dizolvarea unor ONG-uri pentru „greşeala” că au urmărit interesul public, prin justiţie, este o consecinţă incompatibilă cu un sistem democratic funcţional.
*
Astfel, Asociația Salvați Bucureștiul și Miliția Spirituală sunt două ONG-uri care au atacat în instanță o serie de documentații de urbanism emise de autoritățile locale bucureștene, în cazul mai multor dezvoltări imobiliare din Capitală. În cazul din zona Floreasca, asociațiile reprezentau în justiție interesele cetățenilor din zonă, afectați de viitoarele construcții. Acești cetățeni au contribuit inclusiv financiar la susținerea proceselor, cerând ca viitoarele construcții să fie mai prietenoase cu mediul și să nu afecteze calitatea vieții locuitorilor.
În procesele începute în anul 2017 au fost initial patru organizații neguvernamentale care au atacat autorizațiile emise de Primăria Capitalei și de Agenția Națională de Mediu. În procese au intervenit însă și dezvoltatorii imobiliari One United Properties și Auchan, care erau beneficiarii respectivelor autorizații. În timpul proceselor asociațiile neguvernamentale au acuzat adesea campanii de intimidare duse de dezvoltatorii imobiliari la adresa lor și a locuitorilor din zonă, precum și o disproporție netă de resurse între tabăra civică și cea a dezvoltatorilor. Dezvoltatorii au fost reprezentați în instanță de firma de avocatură a unui fost ministru al justiției.
După ce au câștigat și pierdut pe rând procesele, în cele din urmă, în 2022 organizațiile care reprezentau interesele locuitorilor au pierdut definitiv, iar instanța a stabilit ca acestea să achite cheltuieli de judecată dezvoltatorilor, în cuantum de aproximativ 60.000 de euro. Suma s-a dovedit exorbitantă pentru capacitatea financiară a ONG-urilor sau a locuitorilor pe care îi reprezentau.
Întrucât nu au putut să achite întreaga sumă, dezvoltatorul One United Properties a cerut în instanță dizolvarea organizațiilor. Este de menționat că legea (art. 56 al. 1 lit. d din OG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile) prevede că un ONG care a devenit insolvabil este dizolvat, prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Public sau a oricărei alte persoane interesate.
În 2022 instanța a decis dizolvarea uneia dintre asociații – respectiv Miliția Spirituală – iar la finele anului 2023 a decis și dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, decizia nefiind definitivă. Ambele organizații civice au vechimi de aproximativ 20 de ani, una dintre ele fiind fondată chiar de actualul primar al Capitalei, și sunt recunoscute în spațiul public pentru cauzele pentru care militează: libertate de exprimare, libertate de asociere, protejarea spațiilor verzi, a clădirilor istorice etc.
La finele anului 2023, în urma indignării apărute în spațiul public pe fondul informațiilor privind dizolvarea celor două organizații, s-a strâns din donații suma necesară acoperirii prejudiciului – cheltuielile de judecată cerute de One United Properties – astfel încât Asociația Salvați Bucureștiul ar putea fi salvată de la desființare, în apel.
Situația deschide, însă, calea unor cazuri similare pe viitor, întrucât dezvoltările urbanistice în România, cu precădere în marile orașe, sunt adesea criticate de public pentru lipsa de coerență, de viziune și chiar de legalitate, autoritățile publice fiind incapabile să reprezinte interesele locuitorilor în raport cu cele orientate spre profit ale dezvoltatorilor imobiliari.
*
Este de menţionat că, şi în cazul proceselor care au ca obiect liberul acces la informaţiile de interes public (Legea 544/2001) au existat, pe parcursul timpului, mai multe cazuri în care ONG-uri sau cetăţeni obişnuiţi, care au pierdut procesul, au fost obligate la plata unor cheltuieli foarte mari de judecată. Consecinţa a fost descurajarea celor care s-ar putea adresa instanţelor judecătoreşti pentru rezolvarea unor chestiuni de vădit interes public, cum ar fi obţinerea informaţiilor de interes public.
Dizolvarea unor organizații civice, care au încercat să oblige autoritățile, pe calea justiției, să-și facă datoria față de cetățeni, văduvește spațiul civic de actori esențiali în orice democrație.
Pentru aceste motive, considerăm că trebuie luate, cât mai curând posibil, măsuri legislative pentru eliminarea riscului ca ONG-urile sau simplii cetăţeni care se adresează instanţelor judecătoreşti în chestiuni ce vizează în mod vădit interesul public (informaţii de interes public, urbanism, mediu) să fie obligaţi la sume exorbitante cu titlul de cheltuieli de judecată, în cazul în care pierd procesul.
În esență, soluţia pe care am propus-o în cadrul prezentei solicitări este reglementarea unui sistem derogatoriu de suportare a cheltuielilor de judecată, în sensul că fiecare parte să îşi suporte propriile cheltuieli de judecată, pentru procesele ce au ca obiect Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi pentru procesele privind problemele de urbanistică sau mediu.
Este adevărat că art. 451 al. 2 din Codul de procedură civilă (c.pr.civ.) prevede că instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat. Dar, simpla existență în lege a unui astfel de text nu este o garanție eficientă împotriva riscului ca ONG-urile sau simplii cetățeni să fie obligați la plata de sume exorbitante cu titlu de onorariu de avocat, în procese care privesc exclusiv chestiuni de interes public, nu personal, cum sunt cele privind mediul, urbanismul, accesul la informațiile de interes public.
Dovada cea mai clară în acest sens sunt chiar cazurile menționate mai sus ale ONG-urilor a căror dizolvare s-a cerut, din cauza faptului că au intrat în insolvență, neputând achita onorariile de avocat exorbitante la care au fost obligate de instanțe. Deși art. 451 al. 2 există în Codul de procedură civilă, instanțele tot au obligat ONG-urile la sume exorbitante, ca onorariu de avocat. De aceea, este nevoie de noi prevederi legale, pe lângă art. 451 al. 2 din c.pr.civ., care să asigure în mod efectiv că o asociație sau un cetățean nu vor mai fi obligați la sume uriașe de plată, ca onorariu de avocat, dacă pierd un proces care are ca obiect chestiuni de vădit interes public, nu personal.
Echitabil ar fi ca, în astfel de procese, privind mediul, urbanismul, accesul la informațiile de interes public, fiecare parte să-și suporte propriiile cheltuieli de judecată, în special cele pentru onorariul avocatului. În mod normal, aceste cheltuieli nu ar trebui să fie mari, dar pot fi mărite în mod artificial, prin angajarea unor firme de avocatură care percep onorarii foarte mari și care expun partea adversă la riscul falimentului, dacă pierde procesul. Or, într-o democrație funcțională, un proces în care se dorește lămurirea/rezolvarea unor chestiuni de vădit interes public, nu trebuie să fie similar cu un joc la ruleta rusească, în care dacă ai pierdut, ai murit/ești dizolvat.
Citește și:
- Agenta care l-a scos la pensie mai târziu pe comisarul Bucur a fost doar atenţionată
- Ion Mihăilescu, fost preşedinte al CJ Argeş, nu crede că edilul de la Mioveni va mai reveni în fruntea primăriei: „Ion Georgescu e ca Simona Halep. Odată ce i-a fost pusă pecetea de drogat, drogat rămâne”
- Doctoriţa Roncea de la Spitalul Militar Piteşti a făcut istorie în pandemie: „Te ţineau de mână şi spuneau că nu au aer…”
- Statul român, bun de plată către cinci magistraţi musceleni
Soluția pe care v-am propus-o nu exclude posibilitatea ca specialiștii din cadrul Guvernului să identifice și o altă modalitate, alternativă celei propuse, de a rezolva problema pe care v-am adus-o la cunoștință. Esențial este ca acest risc actual și grav cu privire la existența ONG-urilor să fie înlăturat, pe cale legislativă. O amenințare similară există și pentru simplii cetățeni, care se văd expuși riscului de a fi obligați la sume foarte mari, care conduc la insolvența personală, cu titlu de cheltuieli de judecată, în procese în care nu urmăresc altceva decât soluționarea unor probleme de vădit interes public (de exemplu mediu, urbanism, solicitarea de informații de interes public, în temeiul Legii 544/2001).
În scopul unor discuții deschise cu privire la această chestiune de interes atât pentru ONG-uri, cât și pentru cetățeni, vă solicităm organizarea, la nivel de prim-ministru, a unei întâlniri/debateri publice pe tema soluțiilor legislative prin care poate fi eliminat acest risc actual și grav pentru persoanele, fizice sau juridice, care nu au făcut altceva decât să încerce să oblige autoritățile, pe calea justiției, să-și facă datoria față de cetățeni.
Menționăm că această amenințare, care descurajează atât ONG-urile, cât și simplii cetățeni să se adreseze justiției în chestiuni ce țin de un vădit interes public, a făcut și obiectul unei petiții publice, inițiate la începutul anului 2024, petiție semnată, pînă în prezent, de 20.401 cetățeni și organizații civice.
În plus, Parlamentul European și Consiliul UE sunt pe punctul de a adopta o Directivă care își propune să abordeze acțiunile SLAPP, numite și acțiuni de intimidare judiciară, îndreptate împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului, prin care se urmărește reducerea acestora la tăcere. Odată adoptată, Directiva SLAPP va trebui transpusă și în legislația națională.
Vă mulţumim.
Semnatari
APADOR-CH
Comunitatea Declic
ActiveWatch
Centrul FILIA
Asociția Respiro Human Rights Research Centre
Miliția Spirituală
Greenpeace CEE România
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Centrul pentru Inovare Publică
Asociația Bankwatch România
Funky Citizens
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Fundația Comunitară Timișoara
0 Comentarii