Zeci de mii de euro trebuie să plătească statul român unor cetățeni care, nemulțumiți fiind de neîndeplinirea unor decizii interne în cadrul companiilor și instituțiilor în care activează sau au activat, s-au adresat Curții Europene a Drepturilor Omului. Hotărârea în cauza denumită generic ”State și alții împotriva României” a fost pronunțată în martie 2023, iar în februarie 2024 și-a întărit efectul executoriu prin publicarea în Monitorul Oficial.
Secția a patra a Curții Europene a Drepturilor Omului a conexat într-un singur dosar opt plângeri înaintate de români între anii 2019-2021. Reclamanții s-au plâns de neexecutarea sau executarea cu întârziere a deciziilor interne, iar printre aceștia se află și cinci magistrați musceleni sau urmași ai acestora. Aceștia au fost nemulțumiți că nu au beneficiat de ajustări salariale, în ciuda faptului că existau decizii în acest sens. La momentul în care trebuia să beneficieze de drepturile salariale ajustate, adică în urmă cu aproape două decenii, patru dintre reclamanți și un al cincilea reprezentat acum de cea care i-a fost soție activau ca procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung.
Între timp, după caz, unii dintre ei fie își continuă activitatea, fie s-au pensionat, fie au devenit judecători. Cert este faptul că CEDO a decis ca să fie respectate deciziile de impunere fiscală împotriva Parchetului de pe lângă Tribunalul Pitești și Curtea de Apel Pitești de a plăti reclamanților ajustările salariale certificate și prin hotărâri judecătorești. În plus, statul român trebuie să acorde fiecăruia câte 6.000 de euro pentru prejudiciul moral și pentru cheltuieli de judecată.
De menționat este și faptul că un litigiu intern privitor la diferențe de salariu neacordate, cauză în care sunt prinși și unii dintre reclamanții la CEDO, se află acum înainte de faza apelului.
C.I.B.
0 Comentarii