Noi demersuri în dosarul celor cinci case din Ștefănești destinate persoanelor cu dizabilități și considerate a fi cumpărate la suprapreț de către DGASPC Argeș. În dosar sunt judecați Tatiana Eftime (fosta directoare generală a DGASPC Argeș), Adela Gogoașe (fosta adjunctă), Marius Nicolaescu (vicepreședintele Consiliului Județean Argeș), dezvoltatorul Sorin Briciu și societatea SC Best Oil Sorama SRL, precum și Adrian Neagu, fost arhitect-șef al orașului Ștefănești și soția sa, Ionela Neagu și firma New Consulting Design SRL.
Pe 6 octombrie, în Camera Preliminară de la Tribunalul Argeș, judecătorul a respins solicitările privind identificarea procurorului care a verificat rechizitoriul, calitatea specialistului IT care a participat la percheziție, audierea unei secretare și posibila implicare a SRI în supravegherile tehnice.
Călin Nistor, apărătorul lui Petru Sorin Briciu și al firmei sale, Best Oil Sorama, a solicitat instanței să emită DNA – Structura Centrală o adresă prin care să comunice identitatea persoanei care a verificat rechizitoriul din 02.04.2026 în dosarul Serviciului Teritorial Pitești, iar în situația în care n-a fost verificat de procurorul șef secție, să comunice persoana și care este motivul legal pentru care s-a efectuat acea verificare de către o altă persoană. Avocatul a susținut că, pentru a fi valid rechizitoriul, acesta trebuie verificat de procurorul-șef de secție, nu de către o altă persoană din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Potrivit legii, doar în cazul în care procurorul-șef lipsește, este substituit de adjunct, respectiv procurorul de serviciu, iar nerespectarea competenței legale ar atrage nulitatea absolută a rechizitoriului.
Judecătorul de cameră preliminară a respins cererea ca nefiind utilă soluționării cauzei, motivând că eventuala neregularitate atrage nulitatea relativă, iar apărarea nu a indicat vătămarea concretă suferită de inculpați.
Rechizitoriul DNA prin care, pe 8 aprilie 2026, au fost trimiși în judecată cei opt inculpați, vizează suspiciuni de abuz în serviciu și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității, dar și fals intelectual, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Jurnalul de Argeș a prezentat în trecut detalii din rechizitoriu: potrivit procurorilor, casele au fost „comandate” înainte ca dezvoltatorul să dețină terenurile sau autorizațiile necesare; au fost cumpărate deși erau nefinalizate și racordate incomplet la utilități; din procedura de achiziție au fost excluse serviciile unui expert ANEVAR care ar fi putut stabili că prețul era mai mare decât cel al pieței și s-au folosit și înscrisuri false.
Avocații au cerut verificarea calității specialistului IT care a făcut percheziția informatică și audierea secretarei DGASPC
Avocatul Mihai Popa, un apărător al altui inculpat, a solicitat ca DNA să comunice dacă specialistul IT care a participat la percheziția domicilară din 7 septembrie 2023 avea aviz de poliție judiciară și să transmită dovezi în acest sens. Procurorul a arătat că persoana este subcomisar, ofițer de poliție judiciară și specialist în cadrul DNA. Iar judecătorul de cameră preliminară a respins solicitarea ca fiind nerelevantă, deoarece art. 168 alin. (12) din Codul de procedură penală permite efectuarea percheziției informatice chiar și de către un specialist din afara organelor judiciare.
Avocatul a mai solicitat audierea, în calitate de martor, a unei secretare de la DGASPC, nominalizată în procesul-verbal al percheziţiei, pentru a se clarifica cine a accesat calculatoarele din secretariat și registratură, cine a predat organelor judiciare cele 101 file cu corespondență electronică folosite ca probe în dosar și de ce au fost consemnate într-un singur proces-vebal. Procurorul s-a opus audierii, susținând că procesul-verbal nu conține obiecțiuni și beneficiază de o prezumție de legalitate, iar documentele au fost ridicate în format tipărit, nu ca date informatice. Și audierea martorei a fost respinsă de judecător, considerată neutilă soluționării cauzei în această etapă procesuală, întrucât nu au fost invocate aspecte de nelegalitate sau neloialitate privind administrarea probelor.
„S-a depășit de mult faza interceptărilor efectuate cu sprijinul SRI”
Apărarea a vrut să mai clarifice dacă SRI a fost implicat în activitățile de supraveghere tehnică, așa că avocatele Mihaela Petria și Andra Ștefania Comănescu au cerut instanței emiterea unei adrese către SRI pentru a obține clarificări. Procurorul s-a opus cererii, afirmând că interceptările cu sprijinul SRI nu se mai practică: „acele discuţii au avut loc în urmă cu mulţi ani şi nu se mai practică în prezent, şi nu s-au practicat nici în momentul interceptărilor”.
Judecătorul de cameră preliminară a respins și această solicitare, având în vedere că întregul dosar de urmărire penală a arătat că supravegherile tehnice au fost efectuate cu sprijinul tehnic al DNA, nicidecum al SRI-ului. „Așa cum a precizat și Ministerul Public, s-a depășit de mult faza interceptărilor efectuate cu SRI”.
0 Comentarii