Vă prezentăm în continuare adevărate locuri de legendă din județul Argeș. Este vorba despre Mănăstirea ”Sfânta Treime” și legenda miracolelor de la Ionești, Biserica de lemn ”Intrarea în Biserică”, Valea Cucii, și povestea stejarului milenar din Argeș, la umbra căruia a poposit marele voievod Mihai Viteazul.
Mănăstirea ”Sfânta Treime” și legenda miracolelor de la Ionești
Mănăstirea ”Sfânta Treime” de la Ionești, cunoscută și sub denumirea de Mănăstirea ”Înfricoșata Judecată”, se află în comuna argeșeană Buzoeşti, satul Ioneşti, la 7 km de oraşul Costeşti, pe şoseaua Costeşti-Roşiori. Construcția mănăstirii a început în 1999 și s-a încheiat în anul 2019. Astfel, prin ridicarea acestei mănăstiri, viața monahală a fost reînviată la Ionești după 200 ani, în localitate existând un aşezământ monahal încă din timpul lui Mihai Viteazul. Se spune că un căpitan al acestuia, pe nume Radu, a primit danie această moșie din partea domniței Stanca, soția domnitorului Mihai Viteazul. De asemenea, potrivit documentelor, în aceste locuri a existat, în anul 1785, Mănăstirea de călugări Butoiul, de pe valea Plescării, aparținând moșiei Butoianca. Conform legendelor, locul ar fi unul încărcat de spiritualitate. Povestea miracolelor de la Ioneşti începe în anul 1997, cu visul unui bătrân din localitate. Acesta le-a povestit localnicilor cum Maica Domnului i-a apărut în vis trei nopţi la rând cerându-i să-i facă loc de închinăciune şi popas lângă fântâna de la Ioneşti. Bătrânul a dat zvon în sat şi a ridicat, cu contribuţia credincioșilor, o troiţă pe locul indicat de Maica Domnului în vis. Localnicii povestesc că, în timpul slujbei de sfințire a troiței, pe cer s-au arătat, la rând, ca nişte nori, trei cruci – una la răsărit şi două la apus. Povestea minunilor de la Ioneşti s-a răspândit rapid în rândul credincioșilor şi a adus, de-a lungul timpului, în cătunul din comuna Buzoeşti numeroși pelerini convinşi de virtuţile miraculoase ale locului.
Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (XII)
Biserica de lemn ”Intrarea în Biserică”, Valea Cucii
Biserica de lemn ”Intrarea în Biserică”, Valea Cucii, se află în partea de vest a județului Argeș, în comuna Cuca, la 44 km de Pitești. Mai este cunoscută și sub denumirea de ”biserica de la Gruiul Înalt”. Este datată la ”văleatul 7314” (1805-1806), ctitorul principal fiind Ionu Săteanul, așa cum atestă pomelnicul din lemn de la proscomidiar, alături de alți mulți contribuitori. Câteva dintre intervențiile și reparațiile suferite în decursul timpului au rămas însemnate în bârne, precum ”1846 martie 16”, 1906, 1936 sau 1980 (anul efectuării unor lucrări de schimbare a șiței). Acoperișul are o arhitectură impunătoare, cu ștreșini largi pe console înconjurate de striuri. Planul bisericii este unul dreptunghiular, cu absida altarului decroșată, poligonată.
La interior regăsim arcul de la bolta naosului, cu profilul ”în frânghie”, precum și suita chenarelor de ”zimțișori”, pe console care se termină cu ”cap de cal”. Apar, de asemenea, crucea cu brațe petalate (o reprezentare arhaică a soarelui), o împletitură de vrejuri ”în opt”, laleaua (pe ancadramentul intrării), care seamănă cu cea de la Drăguțești. Pridvorul are și el diverse crestături ornamentale, precum coarnele de berbec. Stâlpii sunt elaborați, cu fusuri poligonale sau torsade, având bazele și capitelurile decorate unitar. În altar apare de mai multe ori numele unui anume ”Calciu zugrav”, iar pe icoane – ”Dimitrie Zugravul”.
Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (XI)
Povestea stejarului milenar din Argeș, la umbra căruia a poposit marele voievod Mihai Viteazul
Zona de nord a văii Topolog este una dintre cele mai importante zone turistice din județul Argeș. Bogată în peisaje care îți taie respirația, Valea Topologului ascunde, pe lângă frumusețile naturale, și numeroase legende și povești fascinante, fiind un loc încărcat de istorie. De-a lungul vremii, aici s-au făcut mai multe descoperiri arheologice, care atestă faptul că zona a fost intens populată încă de pe vremea dacilor. Pe Valea Topologului, la intrarea în comuna Șuici, se află trunchiul stejarului multisecular, a cărui existenţă numără peste 1500 de ani. Legenda spune că, la umbra bătrânului stejar, Mihai Viteazul a făcut un popas pe când se afla în drum spre Transilvania, în campania ce a precedat bătălia de la Şelimbăr.
Astfel, sub acest stejar, însuși Marele Voievod Mihai Viteazul, în greaua încercare de unire a celor trei principate, ar fi poposit împreună cu căpitanii săi. Unul dintre acești căpitani se numea Theodosie Rudeanu, de la care se pare că provine și denumirea primului sat al comunei Șuici, Rudeni. Din unele documente reiese faptul că Theodosie Rudeanu ar fi fost autor al unei Cronici Oficiale de Curte, scrisă în limba română, și că era unul dintre cei mai de seamă dregători ai lui Mihai Viteazul. El apare în toate actele emise de Mihai Viteazul, precum și în cele ale domnitorului Radu Șerban, pe care l-au adus boierii țării la Cârstinești, pe Valea Topologului, după întoarcerea din Ardeal. Cu prilejul efectuării unor săpături arheologice, pe izlazul din preajma satului Rudeni s-au găsit, printre altele, săbii foarte ruginite, vârfuri de lănci, unele piese de harnașament și câteva monede, toate acestea reprezentând dovezi că prin aceste locuri ar fi trecut, în vremuri de demult, fie corpuri de oaste romane, fie trupe din armata lui Mihai Viteazul. Valea Topologului este o zonă ușor accesibilă, aflată la aproximativ o oră de mers cu mașina din Pitești. Aici se ajunge parcurgând traseul pe DN 7C până în Curtea de Argeș, iar apoi pe DN 73 C până în comuna Tigveni, unde se virează ușor la dreapta, pe DJ 678A, spre comuna Cepari.
0 Comentarii