Județul Argeș este printre cele mai vizitate zone din țară, iar dacă vorbim despre nordul județului putem spune că acesta este cu adevărat „o comoară a turismului argeșean”. Iată în cele ce urmează Muzeul Satului Mușătești, locul în care regăsim universul gospodăriilor tradiționale românești, Lacul Scărișoara Galbenă din Munții Făgăraș și Barajul și lacul de acumulare Budeasa.

Muzeul Satului Mușătești, locul în care regăsim universul gospodăriilor tradiționale românești

Muzeul Satului Mușătești este organizat în Căminul Cultural din localitate și evocă, prin exponate și documente unice, momente importante din viața așezării și din activitatea tribunului țăranilor, Constantin Dobrescu-Argeș, născut pe aceste meleaguri la 28 iunie 1856.
Colecția de etnografie este extrem de bogată și reprezintă o mărturie vie a creației populare și a ocupațiilor tradiționale din localitate. Aici regăsim universul gospodăriilor tradiționale românești transpus printr-o expoziție inedită, ce cuprinde obiecte de uz casnic, țesături de interior, cusături, piese de port popular tradițional, obiecte legate de datini și obiceiuri locale, precum şi o colecție de istorie memorială. De asemenea, atelierele olarilor prezintă tipuri vechi de vase, precum fiertura, oala cu barieră, codana (oala mare de untură), oalele de moți etc. Multe dintre obiectele expuse în muzeu reprezintă piese de artă populară de o deosebită valoare.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (XI)

Învăţătorul, publicistul, juristul şi politicianul Constantin Dobrescu-Argeş este omul sub îndrumarea căruia a luat fiinţă, în anul 1879, Ateneul Central Rural, care a contribuit esențial la formarea spirituală a locuitorilor din Mușătești și din localitățile limitrofe, constituind un remarcabil centru cultural, prin desfășurarea de activități teatrale, crearea unei biblioteci publice destinate sătenilor, inițierea apariției unor reviste și a periodicelor “Țăranul”, “Gazeta poporului” și “Gazeta țăranilor”, precum și prin înființarea unei tipografii locale. Ateneul Central Rural din Mușătești a fost inclus în lista monumentelor istorice de arhitectură din județul Argeș.
Comuna Mușătești este recunoscută și prin faptul că aici se regăsesc două monumente istorice de interes național. Este vorba de Biserica de lemn ”Sfinții Voievozi” (1727) din Valea Faurului și Schitul Robaia, ansamblu cuprinzând Biserica ”Sfântul Gheorghe” (1644, reconstruită în 1996-2007), stăreția (1935), zidul de incintă și turnul-clopotniță (secolele XVII- XIX). Localitatea se află în partea central-nordică a județului Argeș, pe malurile râului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua națională DN73C, care leagă Curtea de Argeș de Câmpulung.

Lacul Scărișoara Galbenă din Munții Făgăraș, arie protejată de interes național

Lacul Galbena sau Scărișoara Galbenă, așa cum mai este cunoscut, se află pe versantul sudic al Făgărașului, în căldarea Scărișoara-Galbena, la altitudinea de 2200 metri. Are o suprafață de 1.2 ha și o adâncime de 9 metri. Situat la est de masivele Scărișoara și Galbena, spre Valea Rea, lacul de origine glaciară Galbena este cel mai mare și spectaculos dintre cele patru lacuri existente în Căldărușa și Căldarea Galbenei. Lacul este o arie protejată de interes național, fiind declarat monument al naturii. Rezervația naturală cuprinde atât lacul de origine glaciară (luciu de apă), cât și zona împrejmuitoare a acestuia. În punctul de evacuare a apei își are obârșia pârâul Valea Galbenă.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (X)

Lacul Galbena este vizibil între vârfurile Galbena și Scărișoara de pe traseul Nucşoara – Curmătura Maliţei – Vf. Moldoveanu. Traseul de vizitare a lacului Galbena, dinspre stâna lui Burnei: Valea Rea – Lacul Galbena – sub Vf. Galbena. Traseul este marcat cu cruce albastră și duce către căldarea superioară a Galbenei, o vale încărcată de urme glaciare, cu cascade și lacuri de o frumusețe aparte. Traseul urcă din dreptul stânii din Valea Rea, pe o potecă ciobănească veche, de-a lungul apelor ce se scurg din circul glaciar Galbena.

Barajul și lacul de acumulare Budeasa

Barajul și lacul de acumulare Budeasa sunt situate pe râul Argeș, în comuna Budeasa. Acestea fac parte din schema hidrotehnică complexă de amenajare a râului Argeș. Datorită faptului că se află la doar câteva minute sau zeci de minute de mers cu mașina, lacul Budeasa reprezintă una dintre destinațiile preferate de cei care vor să iasă din rutina zilnică și simt nevoia de o ieșire în natură.

Turiștii ajunși în zonă se pot destinde la pescuit, pentru că pe lac se practică pescuitul recreativ sportiv -pe bază de permis de pescuit- sau pur și simplu pot admira peisajul. Principalele folosințe ale Barajului și lacului de acumulare Budeasa constau în asigurarea volumelor de apă necesare alimentării cu apă potabilă și industrială a municipiului Pitești, apărarea împotriva inundațiilor, producerea energiei electrice și satisfacerea necesarului de apă pentru irigarea suprafețelor din aval.

Construcția hidrotehnică a fost pusă în funcțiune în anul 1978. Lacul de acumulare Budeasa are o lungime de 5,5 km, până în dreptul centralei Merișani. Este mărginit la malul drept de un dig de protecţie de 4.625 m, iar la malul stâng de un dig de 934 m, care se închide în terasa ce constituie malul lacului pe o altă lungime de 2.500 m. Plin, lacul ocupă o suprafaţă de 643 ha. Lacul de acumulare Budeasa este amplasat în bazinul mijlociu al râului Argeș și la aproximativ 5 km nord de municipiul Pitești.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (IX)