Pandemia a lăsat urme adânci şi în ceea ce priveşte libertatea presei. Autorităţile au strâns şurubul libertăţilor individuale în ultimii doi ani şi acest lucru s-a reflectat şi în ceea ce priveşte presa din ţara noastră. Restricţii, interdicţii, amenzi au creat un cadru în care „câinele de pază al democraţiei” s-a trezit mult îngrădit.
Astfel, ţara noastră a pierdut opt poziţii în clasamentul global al Libertăţii Presei 2022, conform Reporters sans frontieres/ Reporters Without Borders (RSF), ajungând de pe locul 48 (în 2021) pe locul 56, anul acesta.
Citește și: Calinic a plecat la Techirghiol pentru o problemă de sănătate
Pentru a vedea cum arată involuţia, trebuie spus că Republica Moldova a avansat 49 de poziţii şi se clasează pe locul 40, cu 16 poziţii deasupra noastră. În ultimii doi ani, presa moldovenească s-a clasat la mare distanţă de aceea din România (91 în 2020 şi 89 în 2021). Conform Europa Liberă, indexul scoate la iveală o polarizare masivă în rândul fostelor state comuniste din Europa Centrală şi de Est. Pe de-o parte, Estonia şi Lituania, două foste state comuniste ce au ţinut de Uniunea Sovietică, ajung să ocupe poziţiile 4, respectiv 9, iar de cealaltă parte, guvernele Sloveniei (54), Poloniei (66), Ungariei (85) şi Albaniei (103) şi-au intensificat eforturile de-a adopta legi draconice împotriva jurnaliştilor.
În iulie 2021, Comisia Europeană a criticat Polonia şi Ungaria pentru subminarea independenţei presei. În cazul Ungariei, Comisia a lansat procedura de infringement prevăzută în articolul 7 după decizia Consiliului Media de a revoca licenţa radiodifuzorului independent, Klubradio.
Grecia urmează acelaşi trend negativ în materie de îngrădirea libertăţii presei şi ajunge, astfel, statul cu cel mai prost scor în rândul libertăţii acesteia din Uniunea Europeană – locul 108 – fiind surclasată chiar şi de Bulgaria (91).
Potrivit organizaţiei non-guvernamentale ActiveWatch: „După doi ani de pandemie, marcaţi semnificativ de instabilitate socială şi politică, dar şi de lipsa de comunicare şi transparenţă a autorităţilor, presa este şi mai vulnerabilă. Presa şi jurnaliştii independenţi, care au încercat să păstreze o distanţă de laboratoarele de partid şi de fondurile generoase aruncate pe piaţă, se confruntă cu dificultăţi operaţionale, cu abuzurile autorităţilor şi diferiţilor potentaţi locali, dar şi cu o luptă inegală cu aparatele de propagandă interne sau externe. Polarizarea, care se manifestă de altfel la nivel global, se reflectă atât la nivel de breaslă (lipsă de solidaritate), în relaţia cu mediul politic, dar şi în relaţia cu publicul larg. Se rup tot mai multe punţi în societate. Războiul din Ucraina şi toate elementele necunoscute pe care le aduc comunicarea şi jurnalismul de război continuă să alimenteze, mai ales în rândul publicului, lipsa de încredere şi de discernământ atât în selectarea informaţiilor, cât şi în a distinge între propaganda politică-guvernamentală şi jurnalismul în interes public”.
În clasamentul RSF, pe prima poziţie se află Norvegia, urmată de Danemarca şi Suedia, iar pe ultimele locuri sunt Iran (198), Erithreea (199) şi Coreea de Nord (180). SUA a urcat două poziţii, de pe 44 pe 42, iar Rusia a căzut cinci locuri de pe 150 pe 155. La nivel european, Franţa a urcat de pe 34 pe 26, Italia s-a prăbuşit de pe locul 41 pe 58, Germania a căzut trei locuri, de pe 13 pe 16, iar Marea Britanie a urcat de pe 33 pe 24.
Articol preluat din Bursa.ro
0 Comentarii