Sau, tot „de regulă”, hoți. Sau, tot „de regulă”, policalificați, adică și hoți și proști. În timp ce, în mod „obligatoriu” (pentru că au jurat) guvernanții și parlamentarii din România trebuie să fie deștepți și patrioți.
Stimați cititori, din păcate nu e pamflet ceea ce am scris mai sus și parcă aș crede că nici nu mi-a plecat mintea cu sorcova. Pur și simplu este opinia mea, justificată de ceea ce am citit în legea în vigoare după care se concesionează bunurile proprietate publică în țara noastră. Adică aurul, argintul, petrolul, gazele de șist, hidrocarburile din Marea Neagră, absolut toate bogățiile subsolului, care sunt proprietate publică conform Constituției. Citez din Ordonanța de urgență nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică: „Art. 15 – Concedentul are obligaţia de a atribui contractul de concesiune, de regulă, prin aplicarea procedurii licitaţiei”. Citesc, mă ciupesc, recitesc și tot nu-mi vine a crede că așa scrie. „Concedentul” este autoritatea publică, adică statul, conform chiar articolului cu nr. 1 din respectiva ordonanță de urgență. Repet: OUG nr 54/2006, consolidată prin Legea nr. 22 din 11.01.2007 și din nou consolidată la data de 31.05.2013. Cuvântul „consolidată” nu e născocit de mine, chiar așa se scrie cu referire la foarte-foarte șubreda ordonanță de urgență.
Dacă un copil în școala primară ar scrie „are obligația, de regulă”, învățătoarea ar crede că acel copil ori nu e atent, ori limba română pentru el e o taină. Ca și cum copilașul ar spune că poporul roman, de Crăciun, mănâncă țuică și bea carne de porc, la recomandarea medicului. Învățătoarea ori i-ar pune notă mică la disciplina respectivă, că e prost, ori i-ar scădea media la purtare, că e obraznic.
Ei bine, din păcate nu e vorba de fapta unui copil prost sau obraznic, ci e vorba de un act al Guvernului României. Care are un prim-ministru, care semnează, și un ministru de finanțe, care contrasemnează documentul care fixează cadrul legal prin care statul nostru înstrăinează bunurile proprietate publică. Din păcate nu e vorba de fapta unui copil prost sau obraznic, ci e vorba de o lege dată de Parlamentul României și promulgată de Președintele României, după care publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 35 din 18.01.2007. Chiar statul român, nu un copil năvleg, a decis prin conducătorii lui vremelnici că „are obligația, de regulă” să dea bogățiile subsolului prin licitație. Și pentru că avea „obligația, de regulă”, Guvernul nu a făcut nicio licitație. Nici pentru aur, nici pentru gaze. De-aia au dreptate țăranii din Pungești.
Ori, în opinia mea, fiecare cetățean român, doar pentru că are această calitate, este un foarte mic acționar la companiile care gestionează bunuri proprietate publică, cum ar fi aurul, argintul sau gazele de șist. Și ar trebui să fim întrebați, toți cetățenii români, ce vrem să facem cu averea noastră proprie. Dacă noi zicem să dăm degeaba gazele de șist, atunci Guvernul poate să facă actul de donație către Chevron. Dacă, în urma unui referendum național, rezultă că noi, cei cu cetățenie română, vrem să dăm degeaba aurul și argintul, atunci Guvernul poate să facă actul de donație către RMGC. Și dacă, ulterior, Guvernul rămâne fără bani de pensii sau de salarii, atunci poate spune „măi proștilor, păi dacă ați dat pe degeaba averea voastră, vă tai 25% din salarii și 15% din pensii, că a venit criza”. Eu cred că politicienii care conduc la un moment dat țara asta nu au dreptul să hotărască ei ce se întâmplă cu averea mea și, mai ales, să o dea de pomană. Măcar să-i pună și o lumânare.
În aceeași ordine de idei, când ajunge într-o demnitate publică, omul politic român zice cu mâna pe Biblie: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român…” Pur și simplu politicianul român nu prea are dicție când se jură că nu fură fiindcă are rața-n gură. Nu mai comentez.
În încheiere, iată ce a spus o bună prietenă în legătură cu cele de mai sus: „Domnilor, dacă Guvernul tot dă pe degeaba aurul, de ce nu mi-l dă mie? Că eu aș face bijuterii. Însă și pe acelea le-aș ține la bancă și le-aș vinde doar la nevoie”. Și are dreptate în totalitate, dlor politicieni. De ce nu facem noi valoare adăugată, de ce punem doar taxe pe valoarea adăugată? De-aia au dreptate țăranii din Pungești, Vaslui!
Cristian VASILE
P.S. – Aștept răspuns, scris, de la politicienii argeșeni cei mai tari în funcție: ministrul Andrei Gerea și chestorul Camerei Deputaților, deputatul Mircea Drăghici.
0 Comentarii