Lecţia de istorie. Iubirile Reginei Maria

de | 14.09.2022 12:36 | Actualitate, Cultură, Home, Opinii

Era de o frumusețe rară la care lucraseră genetic cele mai mari imperii ale lumii la acea vreme: englez și rus. Brunetă, înaltă, înzestrată de Dumnezeu cu un corp perfect. Ochii albaștri sidefii, cu o strălucire aparte, o privire aristocratică și în același timp binevoitoare.
S-a născut în 1871, tatăl, Alfred Ernest de Saxa-Coburg și Gothe, al doilea fiu al reginei Victoria a Angliei, iar mama, Maria Alexandrova Romanova, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea. Și-a petrecut copilăria și adolescența în Anglia la reședința familiei, dar și în Malta, unde tatăl ei a fost detașat o vreme.

La 14 ani s-a îndrăgostit prima oară de vărul ei George, viitorul rege al Angliei. Bunica ei plănuise chiar o logodnă între cei doi. A fost momentul astral, când Maria, Missy cum îi spuneau cei apropiați, putea deveni cea mai mare regină a lumii. Însă planul lui Dumnezeu de mântuire a copilei era altul, cu o cruce mult mai grea. S-a împotrivit categoric mama ei. Peste doi ani Maria a fost logodită cu Ferdinand, principele României, cu 10 ani mai mare decât ea, nepotrivindu-se deloc. Căsătoria a avut loc în 1893. În „Povestea vieții mele”, Maria nota: „Noaptea nunții a fost un eșec total”.

Citește și Lecţia de istorie. Cei trei crai de la Răsărit (VIII)

Dar Missy era prea puternică ca să fie măcinată bucată cu bucată de o căsătorie de conveniență, cu un prinț care nu avea nimic în comun cu poveștile copilăriei ei. După patru ani se îndrăgostește de vărul ei primar, marele duce Boris Vladimirovici. Are o relație cu acesta care va dura cinci ani, despre care s-a scris că a fost prima ei dragoste adevărată. Atât de puternică încât a determinat-o să meargă la regele Carol să-i spună că vrea să divorțeze de Nando (diminutivul pentru Ferdinand, folosit de apropiați). Și ca argument suprem îi spune că este însărcinată cu el. Dar nu era un motiv care să-l facă pe Carol să cedeze. Mărioara, Mignon, cum era alintată, viitoarea regină a Serbiei, cea mai frumoasă dintre fete, semăna mult cu prințul Boris.
Cam în aceeași perioadă, Maria are o idilă și cu locotenentul Zizi Cantacuzino, pe atunci aghiotant, ulterior ajuns general și unul din capii Gărzii de Fier. Regina nu mai ținea deloc cont de eticheta Casei Regale și se afișa public cu chipeșul locotenent, urmaș al vechilor domnitori Cantacuzini. Bătrânul rege Carol a intervenit din nou punând lucrurile la punct: Zizi a fost numit atașat militar la Paris.

Citește și Lecţia de istorie. Cei trei crai de la Răsărit (IX)

În vara anului 1902, Maria a mers la Londra alături de Ferdinand cu ocazia înscăunării regelui Eduard al III-lea. Nando a lăsat-o să mai rămână câteva luni. Acolo s-a îndrăgostit pe loc, coupe de foudre, cum spun francezii, de americanul Waldorf Astor, care avea doar 20 de ani. Aventura lor a durat patru ani, până ce acesta s-a căsătorit. A fost o dragoste profundă, purtată de american toată viața: înainte de a muri acesta a vizitat-o la un sanatoriu din Italia și i-a stat alături 48 de ore.
Pe 8 martie 1918 îl cunoaște pe colonelul canadian Jash Boyle. Era un munte de om. Puternic ca un taur. Idila lor, cum era normal, a început să bată la ochi. Însă responsabilitățile reginei crescuseră enorm și în 1920 regina i-a cerut să părăsească România.

Special l-am lăsat la sfârșit pe prințul Barbu Știrbei, marea iubire a reginei Maria. A început în anul 1907 și a dăinuit până la sfârșitul vieții sale. Separată în pat de Ferdinand încă din 1910, Maria nu s-a mai sinchisit să țină secretă relația lor. Se știe mai mult ca sigur că ultimii doi copii ai ei, Ileana și Mircea, erau făcuți cu el. Era un adevărat dandy, cu purtări și obiceiuri parcă împrumutate de la casa regală engleză, amintindu-i Mariei de copilăria și adolescența ei. Ochii lui de un verde întunecat au fascinat-o pe Missy, dar și manierele sale de adevărat lord. De când a început idila lor, în 1907, și până la moartea reginei, în 1938, prințul i-a fost permanent alături.
Prof. dr. Cornel Carp

Citește și Lecţia de istorie. Cei trei crai de la Răsărit (X)

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *