Web Analytics
scris joi, 18.06.2020

Lecţia de istorie. Cozile de topor

Nu există popor de sfinți. A-i ocoli pe hoți, pe detractori, pe criminali, pe șarlatani, pe lași, trădători sau prostituate înseamnă a trăda principiile de bază ale istoriei.
Sfârşitul anului 1916 a fost dezastruos pentru români. După entuziasmul intrării în război şi ofensiva triumfală din Transilvania a urmat usturătoarea înfrângere de la Turtucaia. Aceasta a însemnat începutul calvarului naţional. Ofensiva puternicei Armate a 9-a germane, comandată de cunoscutul mareşal von Falkenheyn, nu a mai putut fi oprită, în ciuda rezistenţei eroice a românilor în trecătorile Carpaţilor Meridionali. În acele momente dramatice s-au distins vitejii ostaşi musceleni ce apărau culoarul Rucăr-Bran. Apărându-şi cu disperare propriile gospodării, ei nu au putut fi clintiţi de temutul Detaşament Alpin Bavarez, unitate de elită a armatei germane specializată pentru lupta în munţi. A fost nevoie de ordine repetate şi categorice ale Marelui Cartier General pentru a-i determina pe bravii ostaşi să se retragă, pentru că riscau să fie încercuiţi.
După ce și ultima încercare de a apăra capitala se năruise (bătălia de pe Argeş şi Neajlov), ceea ce mai rămăsese din falnica armată română se retrăgea tăcută şi umilită în Moldova, grăbită de o iarnă timpurie ce s-a dovedit a fi cumplită pentru români. Foametea şi, în special, epidemia de tifos au răpus în acea iarnă peste 80.000 de vieţi omeneşti.
Acesta era peisajul sumbru al Capitalei, peste care, în dimineaţa zilei de 6 decembrie 1916, cădeau primii fulgi de zăpadă ai acelei ierni. Pe caldarâmul umezit răsunau sinistru bocancii soldaţilor germani din avangarda Grupului Schmetow. În fruntea lor, semeţ în şa, înainta, imperturbabil, deja celebrul general von Mackensen, supranumit „spărgătorul de fronturi“ pentru victoriile obținute până atunci pe frontul de vest. În ciuda frigului pătrunzător, câteva sute de bucureşteni îi aclamau pe invadatori. Cine ştie cât timp stătuseră ascunşi în noroiul mediocrităţii! Acum radiau de fericire, simţind că le sosise clipa. Ei reprezentau „mulţimea“. Bine, mai erau și fetele de la ”Crucea de Piatră”. În mod sigur ele erau și mai fericite, doar că munca lor era mai curată decât cea a trădătorilor.
Regele şi celelalte autorităţi se retrăseseră la Iaşi. În Bucureşti rămăseseră câţiva „germanofili“ (Alexandru Marghiloman, P.P. Carp, Titu Maiorescu) cu misiunea de a salva ţara încheind o pace cât de cât onorabilă cu Puterile Centrale. Lucru pe care l-au şi făcut. Au fost însă şi persoane cu funcţii importante care şi-au îndeplinit cu „zel“ misiunea (Lupu Kostachi, Grigore Antipa, D. Neniţescu, Al. Tzigara – Samurcaş – prefectul Poliţiei capitalei, Ion Filitti, Victor Verza etc.).
Mackensen a redactat, cu sprijinul lui Virgil Arion, un manifest intitulat „Chemarea mitropolitului primat“, semnat de mitropolitul Conon, care îndemna ostaşii români să dezerteze. Tot în acea vreme, primit cu un dispreţ total, colonelul dezertor Alexandru Sturdza colinda lagărele de prizonieri români încercând să-i convingă a se înrola voluntari pentru a lupta alături de Germania împotriva României. În acele clipe grele, ca o ironie a sorţii, tocmai unul dintre cei mai cunoscuţi escroci ai României de atunci, Al. Bogdan-Piteşti (argeşean de origine, după cum vedeţi) avea să salveze onoarea ţării. Individul primise pe timpul neutralităţii mari sume de bani pentru a forma, cu ajutorul presei, o imagine favorabilă Germaniei şi, implicit, Puterilor Centrale. Bineînţeles că acesta a cheltuit toţi banii fără să facă nimic în acest scop. Aşa se face că, la sosirea germanilor în Bucureşti, a fost primul arestat. La anchetă, el a declarat (potrivit memoriilor lui I.Gh. Duca): „Da,… sunt un escroc, dar aş vrea să ştiu ce v-aţi închipuit când aţi întreprins acţiunea dvs. de corupţie la noi? Aţi crezut oare că veţi cumpăra în România oameni cinstiţi? V-aţi înşelat amarnic! În această ţară nu puteţi cumpăra decât escroci, escroci ordinari ca mine!“ După cum vedeți, toate-s vechi și nouă-s toate…
Prof. dr. Cornel Carp

Lecţia de istorie. Cozile de topor

 

Distribuie!

0 Comentarii

Articole asemănătoare

Săgeţile statului subteran SORIN ROŞCA STĂNESC

Săgeţile statului subteran

SORIN ROŞCA STĂNESCUPolitică / 12 iulie Sunt produse dovezi peste dovezi, din care reiese că...

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Săgeţile statului subteran SORIN ROŞCA STĂNESC

Săgeţile statului subteran

SORIN ROŞCA STĂNESCUPolitică / 12 iulie Sunt produse dovezi peste dovezi, din care reiese că oamenii de bază ai statului subteran au şantajat oameni...

Din ediția tipărită