Să începem cu logofătul Ioan Norocea, care a slujit la nu mai puțin de șapte domnitori, performanță rară, dacă ținem seama că în acele vremuri speranța de viață la marii boieri nu se calcula în ani, ci în domnitori și se limita la 2-3 domnitori, maxim.
Este ctitor al bisericii „Sfânta Treime” - Greci (Sfântul Mina), cea mai veche biserică din Pitești (1564). Primăria îi este foarte îndatorată, deoarece terenul pe care se află clădirea acesteia, dar și cea a Teatrului „Alexandru Davilla” și a Colegiului „I.C. Brătianu” au aparținut marelui logofăt. Nu mai spun că una dintre fiicele sale, Velica, a fost iubita lui Mihai Viteazul. Într-atât de mult o iubea marele voievod, încât i-a interzis soțului ei să se mai culce cu ea sub amenințarea tăierii capului.
În intervalul dintre revoluția condusă de Tudor Vladimirescu și Unirea Principatelor de la 1859 în urbea noastră au avut loc transformări profunde. Câteva date statistice vin să confime acest lucru. În 1824 existau în Pitești 700 de case și aproximativ 5.000 de locuitori. În anul Unirii, Piteștiul avea 7.229 de locuitori și 1889 de clădiri. Observăm nu numai o explozie demografică, dar și aproape o triplare a numărului de case. Una dintre cauzele cele mai plauzibile, orașul rămânând la stadiul său de târg de tranzit al caravanelor care se îndreptau fie spre Craiova, fie spre Brașov, a fost cu siguranță rolul avut de cele două mari familii care se remarcă în aceea perioadă: Frații Golești și Frații Brătianu. Ștefan Golescu, prim-ministru al României (1867-1868). Nicolae Golescu, prim-ministru al României (1860 și 1868). Radu Golescu, colonel al armatei române, mare revoluționar pașoptist. Alexandru G. Golescu, prim-ministru al României în anul 1870.
Citește și Lecţia de istorie. Scurt istoric al judeţelor Cahul, Bolgrad şi Ismail
În aceeași perioadă s-au afirmat și Frații Brătianu, Dumitru și Ion. I.C. Brătianu este considerat pe drept cuvânt părintele României moderne. El este cel care a vândut una dintre moșii pentru a putea suporta costurile aducerii prințului Carol de Hohenzolern pe tronul României. Fratele său Dumitru, personaj important al revoluției de la 1848, a fost ministru în mai multe guverne și chiar prim-ministru (1881).
Dar cel mai de seamă reprezentant al familiei Brătienilor a fost fără îndoială I.I.C. Brătianu, sau Ionel Brătianu, cum este mai bine cunoscut. Artizanul României Mari, dar și cel care a girat dezvoltarea țării noastre până la moartea sa survenită în 1927. Cel mai mare om politic al tuturor timpurilor. Cel mai mare bărbat de stat, a cărui anvergură nu s-a mai atins până în zilele noastre. Acești bărbați faimoși nu au uitat de unde au plecat, dovadă Colegiul „Brătianu”, dar și spitalul care le poartă numele.
Urmează, la rând, în această selectă galerie Armand Călinescu, născut la Pitești în anul 1893. Sigur vă este cunoscut datorită liceului care îi poartă numele. A fost jurist, filosof, om politic și ministru. Prim ministru, în perioada 7 martie 1939 până la asasinarea sa din 21 septembrie 1939.
Din lista noastră nu poate lipsi mareșalul Antonescu, cu luminile și umbrele care i-au marcat cariera. De alfel, pe linie militară Piteștiul nu a dus lipsă de bărbați adevărați. Gândul mă duce în special la generalul Constantin Christescu, cel mai valoros ofițer de stat major al armatei române în Primul Război Mondial.
Închei așezându-l pe locul care i se cuvine pe cel mai mare fotbalist român al tuturor timpurilor, Nicolae Dobrin. Desigur, lista mea nu poate fi exhaustivă, în secunda doi de la publicare fiind gata să suporte orice adăugiri plauzibile, cu justificările de rigoare. Nici spațiul și nici informațiile pe care le dețin nu mi-au permis acest lucru.
Prof. dr. Cornel Carp
Citește și Lecţia de istorie. Nu se vede pădurea din cauza copacilor
Citește și Lecţia de istorie. Şi regii sunt oameni
0 Comentarii