Inteligența artificială a depășit, în mod evident, cadrul normativ existent, plasând practicienii dreptului în fața unor provocări pentru care legislația actuală nu oferă întotdeauna soluții clare. .
Legea română a dreptului de autor conferă protecție operelor literare, artistice și științifice, cu condiția ca acestea să fie rezultatul creației intelectuale a autorului uman. În prezent, legislația română nu cuprinde nicio dispoziție specifică referitoare la regimul juridic al creațiilor generate prin intermediul sistemelor de inteligență artificială, ceea ce generează un vid normativ cu consecințe directe: operatorii economici nu sunt ținuti, în temeiul legislației actuale, să remunereze titularii de drepturi ale căror opere au fost utilizate în procesul de antrenare a modelelor AI.
Adoptat în anul 2024 Regulamentul (UE) privind Inteligenta Artificială (AI Act) și aplicabil direct în toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, instituie un cadru normativ bazat pe clasificarea sistemelor AI în funcție de gradul de risc pe care îel prezintă.
Regulamentul impune obligații exprese de transparență față de utilizatori, restricții privind datele utilizate în antrenament și sancțiuni severe, constând în amenzi de până la 35.000.000 EUR sau 7% din cifra de afaceri anuală globală.
La data de 18 martie 2026, Parlamentul European a adoptat o propunere de modificare prin care se amână aplicarea normelor referitoare la sistemele cu risc ridicat, generând o perioadă de incertitudine juridică susceptibilă de valorificare în cadrul litigiilor.
În măsura în care sistemele de inteligență artificială prelucrează date cu caracter personal - incluzând voci, date biometrice sau stiluri de scriere identificabile - dispozițiile GDPR se aplică în concurs cu cele ale dreptului de autor, oferind o cale suplimentară de acțiune prin sesizarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).
Autorii, artiștii și alți titulari de drepturi se confruntă tot mai frecvent cu situația în care operele lor sunt incorporate, fără consimțământ și fără remunerare, în seturile de date utilizate pentru antrenarea modelelor AI cu scop comercial.
O astfel de utilizare poate fi calificată drept reproducere neautorizată.
Remediile procedurale disponibile includ:
- Acțiunea în constatarea încălcării drepturilor de autor și obligarea la încetarea utilizării
- Cerere de măsuri provizorii / injuncție
- Acțiunea în daune materiale și morale
- Sesizarea ANSPDCP în cazul în care sunt implicate date cu caracter personal
Dreptul de autor asupra conținutului generat de AI este condiționat de existența unor decizii creative aparținând creatorului uman.
Simpla introducere a unui prompt elementar nu este, de regulă, suficientă pentru a naște protecție.
În schimb, o implicare creativă substanțială - care presupune direcție artistică, selecție și iterare - poate genera un drept de autor în favoarea persoanei fizice implicate. Se recomandă documentarea riguroasă a procesului creativ, întrucât aceasta poate constitui mijloc de probă în eventualele litigii.
Cazul personajului virtual Lolita Cercel - avatar generat prin AI, cu milioane de vizualizări pe platformele de social media din România - a determinat, pentru prima dată în spațiul juridic autohton, dezbateri de substanță cu privire la două chestiuni fundamentale: legalitatea antreînării modelelor AI pe opere și prestații ale artiștilor reali, fără acordul acestora, respectiv titularul drepturilor de autor asupra conținutului muzical produs exclusiv prin mijloace artificiale.
Cadrul normativ românesc actual nu oferă un răspuns complet niciuneia dintre aceste întrebări.
Atunci când un furnizor de servicii AI livrează conținut care aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală ale terților, determinarea răspunderii juridice depinde, în mod esențial, de clauzele asumate contractual.
Contractele încheiate cu furnizorii AI trebuie să cuprindă, obligatoriu: garanții privind legalitatea datelor de antrenament utilizate, drepturi clare de folosință asupra output-ului generat, clauze de indemnizare în cazul litigiilor de drept de autor și mecanisme contractuale de remediere.
ÎN CAZUL PRODUCERII UNUI PREJUDICIU, MASURILE RECOMANDATE SUNT URMATOARELE:
- Documentarea imediată a încălcării: capturi de ecran datate, URL-uri, comparația cu opera originală
- Identificarea corectă a pârâtului: dezvoltatorul modelului, integratorul sau utilizatorul final
- Selectarea căii procedurale adecvate: acțiune civilă, somație de încetare, sesizare ANSPDCP sau ORDA
- Constituirea probelor tehnice: raport de expertiză informatică, analiză de similaritate
- Consultarea unui avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Cyberlaw
Suntem, în prezent, într-un moment de referință pentru evoluția dreptului proprietății intelectuale în contextul digitalizării.
AI Act este în vigoare, Parlamentul European îi modifică dispozițiile în timp real, iar instanțele românești urmează să pronunțe, în perioada imediat următoare, primele hotărâri semnificative în materie.
Titularii de drepturi care acționează acum beneficiază de avantajul conturării jurisprudenței, care se construiește tocmai prin dosarele pe care avocații și clienții lor aleg să le promoveze astăzi.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
0 Comentarii