În cele ce urmează vom prezenta două obiective turistice extrem de interesante situate pe teritoriul administrativ al județului Argeș. Este vorba despre lacurile Jgheburoasa și Călțun din inima munților Făgăraș.

Lacul Jgheburoasa, arie protejată de interes național

Lacul Jgheburoasa (foto sus) se află pe versantul sudic al munților Făgăraș la o altitudine de 1.958 metri, în bazinul de obârșie al Văii Zârnei și este un lac de origine glaciară întins pe o suprafață de 1,2 ha cu adâncimea de 2 metri. Nu este potecă marcată până la lacul Jgheburoasa. Iarna în munții Făgăraș este foarte aspră, riscul de avalanșă fiind unul extrem de mare, încă de la primele căderi de zăpadă. Accesul este recomandat doar alpiniștilor sau turiștilor foarte antrenați și cu echipament complet de iarnă, colțari, piolet, cască, haine groase tehnice și doar atunci când condițiile meteo și starea zăpezii sunt optime pentru ascensiune. Lacul Jgheburoasa (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Rucăr.

Călțun, lacul situat la altitudinea de 2.135 metri

Lacul Călțun este un lac glaciar situat la nord-est de Vârful Negoiu din Munții Făgăraș, la jumătatea drumului dintre cabana Negoiu și cabana Bâlea Lac, la poalele Vârfului Călțun. Lacul este situat la altitudinea de 2.135 metri, are suprafața de 7.751 mp, iar adâncimea maximă este de 11,8 metri. Lacurile glaciare se formează în căldările care reprezintă depresiuni circulare aflate în regiunile înalte ale munților, formate prin eroziune ghețarilor de altădată, prin acumularea apei provenite din ploi sau zăpezi, în circurile ghețarilor din cuaternar. Acest lac face parte din Parcul Natural Golul Alpin al Munților Făgăraș, o arie protejată de interes național, cu scopul protejării biodiversității și mențineriii într-o stare de conservare favorabilă faunei și florei. Traseele prin care se poate ajunge la lacul Călțun sunt următoarele: Șaua Caprei- Vârful Negoiu (semnalat cu dungă roșie), Piatra Prânzului- Lacul Călțun (indicat prin cruce roșie), Lacul Călțun- Tunelul Transfăgărășan (evidențiat prin cruce albastră) și Cantonul Piscul Negru- Lacul Călțun (semnalizat prin triunghi albastru).

Pentru parcurgerea drumeției în această minunată zonă este nevoie de un echipament special, precum bocanci cu talpă aderentă, haine impermeabile, mănuși, șapcă, lanternă frontală, bețe de trekking, rucsac echipat cu sandwich-uri, apă potabilă minim doi litri, fructe și alte mici gustări. Dificultatea expediției este medie, recomandată adulților și copiilor cu vârsta peste 14 ani. Pe malul lacului se află un mic refugiu de vânt sau alte condiții meteo nefavorabile, în care puteți să vă adăpostiți, precum și un spațiu special pentru campare. Renumit este vechiul refugiu, utilizat până în 2018, după care a fost demolat, resturile rămânând încă acolo în semn de amintire. Vechiul adăpost a fost dat în folosință în 1975, fiind construit prin munca voluntară a salvamontiștilor, la inițiativa lui Toma Boerescu, cunoscut pentru conducerea primei echipe de salvamont din Sibiu în 1969.

Citește și Încă o duzină de zimbri explorează Munții Făgăraș

Citește și Pădurile bavareze şi Munţii Făgăraş. O poveste despre cum să ajungi să trăieşti ca în Germania, lângă un parc naţional

Zona este legată de numele renumitului Toma Boerescu

În 2014 s-a construit un nou refugiu, folosit în paralel cu cel inițial, timp de patru ani. Acesta este situat pe partea dreaptă în partea de sus a lacului, poate adăposti aproximativ 22 de persoane, dispune de panou solar și prize pentru încărcarea telefoanelor și o încăpere în care se află în permanență doi salvamontiști. Accesul se poate face și prin acoperiș, în caz de zăpezi foarte mari. Turiștii găsesc apă potabilă la estimativ 15 minute de mers pe jos distanță de lac, în apropiere de indicatorul de săgeți. Zona este legată de numele renumitului Toma Boerescu, un pasionat de munte, alpinist, schior, cabanier și salvamont devotat. Legenda spune că acesta a fost preocupat de problemele salvării în munți și evitării accidentelor cu mult timp înainte de înființarea Salvamontului în 1969.

În 1973 reușește să organizeze prima patrulare pentru prevenirea accidentelor pe Creasta Făgărașilor, având un mare succes, deoarece în acea vară nu a existat nicio persoană dispărută sau decedată. În fiecare an, la consfătuirile anuale ale coordonatorilor și ale șefilor de formații salvamont, cuvântul lui Toma Boerescu era așteptat și ascultat cu mare interes. Lacul Călțun, aflat între vârfurile gemene Lespezi-Călțun, oferă o imagine pitorească prin tot ce îl înconjoară. Vegetația ierboasă de pajiști și stâncărie este alcătuită din rarități floristice precum sângele voinicului, floare de colț, smârdar, iederă albă, gențiană sau omagul galben. Flora lemnoasă poate cuprinde fag, mesteacăn, salcie căprească, plop tremurător, anin, specii de brad, molid, pin, tisă, zâmbru, zadă, arbuști de jneapăn, ienupăr sau afin.

Fauna este reprezentată de o gamă diversă de specii, printre care unele protejate și la nivel european. Aceasta poate cuprinde mamifere (urs brun, capră neagră, cerb, căprioară, lup cenușiu, vulpe, mistreț, râs carpatin, veveriță), păsări (cocoșul de munte, uliu, acvilă, pajură, vultur, miertă, sturz, codobatură, ciocănitoare), reptile, insecte și specii de pește. Este un loc ideal pentru o mică relaxare de o zi, pentru o escapadă din viața cotidiană, pentru revigorare în zilele caniculare, pentru iubitorii de munte, pentru a vedea un peisaj mirific în orice sezon sau pentru un popas în drumul către alte obiective.

Citește și Conservation Carpathia reface 100 de hectare tăiate în Munții Făgăraș prin plantarea a peste 400 de mii de puieți

Traseul turistic: Cantonul Piscu Negru – Refugiul Călţun

Regiunea de nord a județului Argeș aparţine celor mai înalte culmi ale Carpaţilor Meridionali, respectiv masivul Făgăraş, cu vârful Moldoveanu (2544 m) – cel mai înalt vârf din Carpații românești şi Negoiu (2535 m). Se poate ajunge la cantonul Piscu Negru pe drumul Transfăgărășan (DN7C), parcurgând 40 km de la barajul Vidraru cu autoturismul. Din dreptul cantonului părăsim Transfăgărășanul spre vest pe drumul ce trece râul Capra pe malul vestic, la mănăstirea Piscu Negru. De aici, urmăm poteca marcată cu triunghi și punct albastru spre nord și, după o mică porțiune, cotim ușor spre stânga, îndreptându-ne spre firul pârâului Paltinul care se varsă în râul Capra la mică distanță în dreapta noastră.

Ajunși în poiana Paltinului, traversăm pârâul pe malul estic, apoi străbatem o porțiune împădurită și ieșim într-un gol alpin. Trecem pârâul Paltinul pe partea vestică, puțin mai sus de confluența acestuia cu pârâul Călțun, parcurgem o porțiune spre nord și apoi ne îndreptăm spre vest – sud/vest. În acest loc ne despărțim de marcajul cu punct albastru, care însoțește spre nord poteca prin căldarea mare a Paltinului și atinge creasta principală în apropierea șeii Paltinului. Vom continua drumul prin jnepeni, pe poteca marcată cu triunghi albastru până în firul pârâului Călțun, pe lângă care urcăm spre nord-vest. Pătrundem în căldarea glaciară, urmăm poteca spre vest – nord/vest și iată-ne ajunși la refugiul Călțun, pe malul lacului, la 2135 metri altitudine. Iubitorii de munte pot continua drumeția pe o potecă de creastă marcată cu bandă roșie care începe la câteva zeci de metri spre nord.

Citește și Monitorizarea lupilor din Munţii Făgăraş cu ajutorul geneticii

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (VIII)