Cu ocazia organizării primei ediții a Festivalului național de muzică lăutărească veche „Zavaidoc” de la Pitești (prima zi, 17 noiembrie 2006), a fost lansată și prima carte despre Zavaidoc, într-un tiraj măricel (2000 de exemplare, 5 lei preț), „Năbădăiosul Zavaidoc”. Cartea a stat la baza volumului „Cântecul lui Zavaidoc”, de Jozsef Pildner și Petru Blanda, din 2007, apărut la Târgoviște (sunt, în această carte, ce a costat 10 lei, noutăți despre o iubire a lui Zavaidoc din Târgoviște) și la baza filmului documentar „Identități”, realizat de Clara Mărgineanu pentru TVR, film ce a primit Premiul UCIN pentru debut.
Din păcate, din dorința de a-l promova pe Zavaidoc, volumul „Năbădăiosul Zavaidoc” a fost postat integral pe internet, motiv pentru care zeci de ziariști au mâncat o pâine de pe urma acestui fapt, fiind preluate inclusiv unele greșeli de documentare (deh, graba).
Iată că a apărut o nouă carte despre generația de aur a muzicii lăutărești din România – Zavaidoc, Jean Moscopol, Fănică Luca, Titi Botez, Manole Stroici etc. E de subliniat faptul că muzica lor a însoţit România în perioada interbelică şi a rezistat vremurilor. În prezentare se spune că „totul apare în prima enciclopedie ilustrată a cântăreţilor români din perioada interbelică”, intitulată „Vocile din gramofon”.
Volumul „Vocile din gramofon” se bazează pe articolele de presă ale acelei epoci și descrie atât cotidianul personajelor, cât și felul în care au fost percepute de contemporanii lor. Sunt tare curios ce fotografii au fost folosite cu Zavaidoc, întrucât sunt primul care le-a pus în circulație. Și ce informații. Din păcate, nu am încă volumul, abia a apărut de câteva zile, costă și enorm (178 de lei, dar trebuie să avem o arhivă completă Zavaidoc), pentru a constata cât s-a preluat și cât nu. M-aș bucura să fie multe lucruri inedite, cum nou e și faptul că scenariul despre primul film artistic despre Zavaidoc este gata, iar Constantin Lătărețu abia așteaptă să-și intre în rol!
Citește și Sute de spectatori la „Zavaidoc”! Maestrul Ionel Tudorache cântă la Pitești
Nu știu cine este Simion-Bogdan Mihai, co-autor la „Vocile din gramofon”. Acesta declară în necunoștință de cauză: „Mă gândeam la Zavaidoc, că în 1926 a început să înregistreze, suntem în 2024, ușor-ușor mai sunt doi ani și se fac 100 de ani de când începe lumea asta și noi încă nu aveam o carte. Am spus-o și am s-o repet, și proastă dacă este, e prima și m-aș bucura tare de tot ca peste 5 ani de zile să apară altcineva și să producă una mai bună. Până una alta, asta avem, cu asta defilăm”.
Ei bine, stimate d-le Simion-Bogdan Mihai, nu e prima carte. Găsiți pe okazii.ro și „Nebădăiosul Zavaic”, și „Cântecul lui Zavaidoc”, și primele trei CD-uri pe care le-am editat – pe drepturi de autor, plătite d-nei Constanța Teodorescu-Zavaidoc. Și nu e o carte doar despre Zavaidoc, ci o enciclopedie (fapt lăudabil, de altfel).
Cum nu suntem de acord nici cu Bogdana Buliga, co-autoare la „Vocile din gramofon”: „Da, este un curaj în ziua de azi să scrii o carte. Sunt sigură că lumea a fost curioasă să vadă ce zice Bogdan despre asta, fiind el însuși un personaj al momentului, extrem de inedit și de iubit, dar sunt sigură că oamenii au vrut să citească poveștile astea pentru că le-au citit în momentul în care au fost publicate în presă”.
Mai e un co-autor, Alexandru Rădvan, care s-a confruntat cu o problemă ca a noastră: „De exemplu, la Manole Stroici, am mai avut această problemă, pentru că la Manole Stroici lipsesc aproape cu desăvârșire documentele fotografice, mai precis, există o singură fotografie care este din portofoliu ministerial și care este o fotografie mică, profil. Dar personalitatea lui era fascinantă”.
Citește și Primul film artistic despre Zavaidoc
0 Comentarii