Fundația Conservation Carpathia în parteneriat cu Asociația Ocolul Silvic Carpathia au dat startul programului de reîmpădurire a zonelor distruse în trecut de exploatări ample, în Munții Făgăraș. Ținta propusă pentru primăvara anului 2022 este de 100 ha, 435.000 de puieți plantați în patru zone de reconstrucție ecologică: Groapele (afectată atât de tăierile neconforme, cât și de un incendiu probabil provocat),  Dobroneagu, Valea Dâmboviței și Lerești.  

Citește și Fundația Conservation Carpathia lansează Galeria virtuală! O expoziție dedicată Munților Făgăraș

Cu sprijinul financiar acordat de Comisia Europeană, în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munților Carpați, România – LIFE18 NAT/RO/001082’’, Fundația Conservation Carpathia reface pădurile afectate de tăieri neconfome sau doborâturi accidentale, prin plantarea a 435.000 de puieți de molid, fag și brad. Puieții din speciile naturale autohtone provin din pepinierele Carpathia sau sunt achizitionați de la producători specializați din zonă.  

Șantierul de împăduriri din această primăvară cuprinde: 60 ha în zona Groapele, 25 ha în zona Dobroneagu, 8 ha pe Valea Dâmboviței și 7 ha la Lerești. Pentru refacerea galeriilor ripariene, de-a lungul cursului de apă pe Valea Doamnei, echipa Fundației Conservation Carpathia a plantat 750 de puieți de anin, specie importantă în fixarea malurilor.  

Citește și:Conservation Carpathia donează câini ciobănești fermierilor din Argeș

„Poate este mai greu de înțeles acest termen de specialitate pe care îl tot folosim – reconstrucție ecologică. De ce nu spunem simplu reîmpădurire? Pentru că în spatele unei noi păduri sunt mult mai multe activități decât plantarea efectivă. În momentul în care organizația a „cumpărat” o greșeală a trecutului, o zonă în care pădurea a fost tăiată acum 10-15 ani și unde foștii proprietari nu au îndeplinit cerința legislativă de plantare în termen de doi ani de la tăiere, acolo începem un amplu proces care presupune mai mulți pași. La Groapele inițial am realizat un inventar al regenerării naturale, prin amenajarea a peste 200 de piețe de probă, în urma căruia am constatat ce regenerare naturală există în teren, ce specii și în ce proporții.

Citește și:„Conservation Carpathia” i-a despăgubit pe proprietarii de oi

În baza inventarului menționat am determinat cu ce specii, în ce proporții și cu ce cantități de puieți trebuie să intervenim pentru refacerea integrală a zonei. În premieră, încercăm să ținem cont și să previzionăm și efectul schimbărilor climatice care au loc, respectiv tendința speciilor forestiere de a avansa altitudinal spre amonte. Am inventariat și principalele zone cu eroziune, pe foste drumuri de colectare a lemnului, unde tractoarele au târât buștenii. Vorbim de șanțuri cu adâncimi ce variază între 0,7 m și 5 m – și aceste răni ale muntelui trebuie reparate, acoperite și plantate. Avem nouă pepiniere și două solarii, iar creșterea puieților în condiții naturale, fără chimicale, în condiții care simulează viața lor viitoare, nu este deloc simplă. După plantarea efectivă, în fiecare toamnă tăiem iarba din jurul micilor arbori, pentru a le asigura o bună dezvoltare și supraviețuirea pe timpul iernii. Că în trecut nu a existat echilibru ne este tuturor clar, însă cum continuăm este cheia viitorului nostru și al generațiilor următoare.” a declarat, Mihai Zotta, reprezentantul Ocolului Silvic Carpathia.