Jurnalul de Argeș a început un serial cu dezvăluiri despre istoricul Pădurii Trivale. Mai exact, despre actele de proprietate pe care Primăria Pitești le avea la îndemână, la Arhivele Statului, însă niciun primar, până la Cristian Gentea, nu s-a sinchisit sau n-a vrut să le caute. În edițiile trecute v-am informat că actualul primar al Piteștiului i-a mobilizat pe angajați pentru a face o bună apărare în instanță în procesul pe care prefectul Radu Perianu l-a intentat pentru a bloca proiectul de pădure-parc. Reamintim că, la sfârșitul lunii august 2023, în ședința de Consiliu Local s-a votat proiectul de pădure-parc pentru Trivale, iar în octombrie hotărârea a fost atacată în instanță de către prefectul Radu Perianu, care împreună cu consilierii liberali și din USR vor arie protejată.
În episodul trecut v-am prezentat un alt document descoperit la Arhivele Statului, care a demonstrat cum a intrat Piteștiul în posesia a 153 hectare și 2700 m.p. de pădure în Dobrogostea. Donația a fost făcută de moșierul Ion Nicolopolu, prin testamentul din 3 mai 1874.
Pădurea din Dobrogostea a fost trecută în Inventarul bunurilor imobiliare (păduri) care aparțin Piteștiului din 1940, cu suprafața de 153 hectare și 2700 m.p. și valoarea de 1.481.610 lei. În dreptul acestei proprietăți este precizat și un litigiu cu Ministerul Sănătății, dosarul nr. 662/937, pe rolul Curții de Apel, Secția a II-a București.
În lista pădurilor Piteștiului mai apar și alte două suprafețe pe care Primăria le deține încă de la 1890: Zăvoiul dintre râurile Argeș și Doamnei, cu suprafața de 104.339 m.p. și cu valoarea 521.695 lei, și Zăvoiul de pe malul râului Argeș, pe strada Costache Negri, cu suprafața 21.000 m.p. și valoarea de 210.000 lei.
În inventarul pădurilor care aparțin Piteștiului regăsim, desigur, și Parcul Trivalea, pe strada Trivalea, cu o suprafață de 265.094 m.p., cu o valoare a terenului de 2.630.940 lei și cu parcele care aparțin Primăriei din 1906, 1908, 1910, 1911 și 1937. Aici existau și câteva clădiri în stare învechită, a căror întreținere aparținea comunei. Exista un Bufet construit în 1909, din lemn și zid, neacoperit cu șindrilă, compus din 4 încăperi închiriate. Grota a fost construită în 1910 din piatră. Mai erau o locuință construită în 1910 din zid, acoperită cu tablă, doar cu parter și o încăpere, și un Chioșc de Muzică construit în 1910 din piatră și lemn, acoperit cu tablă.
Citește și Istoricul Pădurii Trivale (1). Piteştiul a primit 165 ha pentru pădure de agrement încă din 1943
Cum s-au construit Pavilionul muzicii și două chioșcuri în Parcul Trivalea
Printre documentele găsite de curând la Arhivele Statului sunt și adrese, devize, situații de lucrări, caiete de sarcini pentru amenajarea unor pavilioane, chioșcuri și bănci în parcul Trivalea, care datează din anul 1906, pentru înfrumusețarea parcului. Șeful Serviciului Inginer-Arhitect i-a scris primarului atunci când a întocmit proiectul pentru construirea unui Pavilion al muzicii în parc, prezentând planul, Devizul și Caietul de sarcini. În Deviz sunt enumerate în detaliu toate lucrările, cu dimensiuni, cantități și costuri, fiind prevăzute săpături, beton și lemnărie de stejar și de brad. Caietul de Sarcini pentru construirea pavilionului conține dispozițiunile generale, data începerii lucrărilor, calitatea și proveniența materialelor, date despre executarea lucrărilor, date despre responsabilitatea execuției și excepții, condițiile generale, termenul de executare: „Termenul pentru construirea pavilionului se fixează la patruzeci zile de la data încheierii contractului”, se arată în actul din februarie 1906. Contractul între primar și antreprenor a fost încheiat pe 23 martie 1906, prețul lucrării fiind 2200 lei.
În continuare, Șeful Serviciului Inginer-Arhitect s-a adresat primarului și pentru construirea a două chioșcuri, pentru care au fost întocmite devize și caiete de sarcini. Un chioșc era prevăzut deasupra grotei, format din lemnărie de stejar și brad și înveliș din tablă, al doilea - construit din lemn de brad și stejar, dar cu înveliș din șiță. Primarul Al. M. Vestinian a anunțat pe 23 mai 1906 că va avea loc o licitație în data de 8 iunie același an „în localul acestei Primării, cu oferte închise și sigilate și fără drept de supra-ofertă, pentru darea în antrepriză a construi 2 pavilioane (kioșcuri) în Parcul Trivalea, conform planului și devizului întocmit de D-l inginer arhitect al comunei”. Au fost două oferte, una cu 700 lei și alta cu 636 lei, iar pe 9 iunie s-a semnat procesul-verbal prin care s-au atribuit lucrările celor două chioșcuri antreprenorului cu oferta mai mică, „întrucât oferta este mai avantajoasă”, după cum citim în act.
Scurt istoric al suprafețelor de pădure cedate Piteștiului
În episoadele trecute v-am prezentat documentele prin care statul a cedat suprafețe de pădure Primăriei Pitești. Cronologic, în 26 mai 1899, statul a cedat provizoriu suprafața de 4 ha și 8000 mp, prin proces verbal, „spre a servi ca alee la înfrumusețarea șoselei Trivalea”.
În 1906, Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor a cedat gratuit Piteștiului o porțiune de 11 hectare și 9000 m.p. din pădurea statului Trivalea, „pentru a o transforma în parc”. Legea a fost votată de Adunarea Deputaților în ședința din 6 martie 1906, în ședința de Senat din 7 martie 1906 (cu unanimitate de voturi în ambele ședințe) și promulgată în ziua de 12 martie 1906 prin Înaltul Decret Regal Nr. 1315, apoi publicată în Monitorul Oficial Nr. 280/906.
În data de 29 martie 1910, Ministerul Agriculturii și Domeniilor a aprobat cererea primăriei și i-a mai dat în primire, tot provizoriu, terenul în suprafață de 2 ha 2420 m.p., „din proprietatea Statului, pentru completarea înfrumusețării parcului de la Trivalea. (…) până când se va vota și promulga Legea și că numai de atunci terenul se va da definitiv Comunei”. Am relatat și cum Primăria Pitești a cumpărat pădure de la persoane fizice pentru a întregi parcul, dar și procesul verbal care atestă dreptul de proprietate al Piteștiului pentru suprafața totală de 26 de hectare și 3094 mp, întocmit în data de 7 martie 1940.
V-am mai prezentat și actul din 22 decembrie 1943, când Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, respectiv Administrația Casei Pădurilor Statului, prin Direcția a VI-a Regională Silvică Pitești, a cedat în folosință, pe termen nelimitat, Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Primăriei Comunei Pitești (primarul de atunci era lt. colonel Emil Poruțiu), 165 hectare „în vederea constituirii unei păduri de agrement”, iar Hotărârea de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial.
Citește și În 2008, o carte a salvat Grădina Zoo din Pădurea Trivalea de la desfiinţare!
0 Comentarii