Jurnalul de Argeș a început un serial cu dezvăluiri despre istoricul Pădurii Trivale. Mai exact, despre actele de proprietate pe care Primăria Pitești le avea la îndemână, la Arhivele Statului, însă niciun primar, până la Cristian Gentea, nu s-a sinchisit sau n-a vrut să le caute. În edițiile trecute v-am informat că actualul primar al Piteștiului i-a mobilizat pe angajați pentru a face o bună apărare în instanță în procesul pe care prefectul Radu Perianu l-a intentat pentru a bloca proiectul de pădure-parc.
Reamintim că, la sfârșitul lunii august 2023, în ședința de Consiliu Local s-a votat proiectul de pădure-parc pentru Trivale, iar în octombrie hotărârea a fost atacată în instanță de către prefectul Radu Perianu, care s-a alăturat astfel colegilor liberali și din USR care vor arie protejată. În acest episod vă prezentăm un alt document descoperit zilele trecute la Arhivele Statului și care vine să întregească patrimoniul forestier al municipalității. Mai exact, despre cum a intrat Piteștiul în posesia a 153 hectare de pădure în Dobrogostea, prin donație de la un moșier, așa cum reiese dintr-un proces verbal din 1940.
Testamentul prin care Piteștiul a primit pădure în Dobrogostea
Un argeșean, Ion Nicolopolu, prin testamentul din 3 mai 1874, a donat Piteștiului 153 ha și 2700 m.p..
Procesul-verbal a fost semnat pe 7 martie 1940. „Subsemnații Marin Constantinescu – ajutor de primar, Nicolae Ionescu, secretarul primăriei și arhitect Eugen B. Ivanov – șeful Serviciului Tehnic comunal, constituind Comisiunea de constatare și verificare a imobilelor inventariate, ne-am transportat la fața locului, în comuna Dobrogostea, jud. Argeș, la imobilul (Pădurea Dobrogostea) proprietatea comunei care se învecinește la Est cu râul Argeș, la Vest cu Frații Condești, la Nord cu proprietatea Vârzarii, Musceleanu și la Sud cu proprietatea Cristescu, Fronescu și alții. Comuna este proprietară prin donație de la Ion Nicolopolu, cu testamentul din 3 mai 1874. Suprafața totală a acestui imobil este de 153 Ha și 2700 m.p.. Se constată că răspunsurile la chestionar sunt juste”, se arată în actul semnat de ajutorul de primar, secretarul și arhitectul Piteștiului.
Iată ce scrie în testamentul respectiv: „În lipsă de succesori descendenți și ascendenți, fiind liberă după lege a dispune de averea mea oricum voii și văzându-mă trecut în vârsta bătrâneților, de aceea, până sunt sănătos și în întregimea minților, am hotărât și am regulat în libera mea voință toată averea mea mișcătoare și nemișcătoare, asigurând liniștea și poziția iubitei mele soții Maria Nicolopolu, născută Dobrian, cu care am trăit până acum în căsnicie, ce sunt patruzeci și șase de ani, într-o perfectă dragoste și unire, precum urmează: (…) Moșia Dobrogostea Vărzari din districtul Argeș, cu morile, după încetarea din viață a soției mele Marița, va rămâne proprietatea școlii și Spitalului din orașul Pitești, pentru învățământul băieților și căutarea bolnavilor, sub îngrijirea și administrarea întregului consiliu municipal, orânduindu-se prin licitații, în prezența amândurora arătatelor autorități, iar venitul să-l împartă pe din două. (…) Aceasta este cea din urmă liberă voință a mea pe care am regulat-o și am statornicit-o prin acest testament scris, iscălit și datat de mine însumi cu propria mea slovă”, se arată în testamentul conform cu originalul.
Ion Nicolopolu mai avea în posesie casă și curte în Pitești, moșia Drăghineasca din Argeș, vie la Târgul Dealului, o moșie la Ștefănești, dar și două proprietăți în Teleorman: moșia Balaci și moșia Găvănești.
Citește și Istoricul Pădurii Trivale (1). Piteştiul a primit 165 ha pentru pădure de agrement încă din 1943
0 Comentarii