Biblioteca Județeană a reunit, sâmbăta trecută, floarea parfumată a inteligenţei argeşene, sub egida celei de-a V-a ediţii a Sesiunii Internaţionale de Comunicări Ştiinţifice Omul şi Societatea. Tema de anul acesta a vizat modelarea educaţiei de mâine, în condiţiile dezordinii structurale, ale tensiunii şi rupturilor evidente şi periculoase din registrul acut al valorilor.
Moderatorul evenimentului, prof. dr. Stan Florea, a sintetizat principalele neajunsuri şi eventualele soluţii, menite să readucă societatea românească pe linia de plutire. Generaţia tânără, şcoala, pe toate palierele ei, profesorul redevenit călăuză sau mentor în adevăratul înţeles al cuvântului, implicarea societăţii civile, ferm şi responsabil, în acest proces de recuperare a substanţei şi a temeiurilor iniţiale sunt, în opinia domniei sale, pilonii pe care încă se poate construi. L-a susţinut, cu o evocare extrem de plastică, prof. univ. dr. Ion Tudosescu, a cărui pregătire profesională, în anii adolescenţei, la Şcoala Normală din Câmpulung-Muscel, a avut numai de câştigat, vegheată fiind de dascăli cu multă ştiinţă de carte şi neapărat patrioţi.
Invitaţii speciali la eveniment au venit din Japonia. Este vorba despre universitarii lingvişti Tomohiro Moryiama, de la Universitatea din Osaka, Masafumi Fukumori şi Masashi Koyama, de la Colegiul de limbi străine din Kyoto. Discursul acestora s-a axat pe relaţia directă, deşi subtilă, dintre limbă, componentă esenţială a culturii, şi civilizaţia materială, pe influenţele pe care le exercită una asupra celeilalte şi pe elementele care apropie între ele culturi îndepărtate în spaţiu şi timp. S-a remarcat faptul că, în Japonia, spre deosebire de România, valorile tradiţionale sunt mai bine conservate, în sensul impactului lor asupra structurii în schimbare permanentă a contextului actual. Un exemplu elocvent este faptul că, în Japonia, elevul de liceu studiază limba niponă nouă ore într-o săptămână, în timp ce, în România, pentru profilul filologic, sunt alocate doar patru ore de limbă, în acelaşi interval.
Interesantă şi foarte plăcută ochiului şi minţii intervenţia prof. Masashi Koyama, care a demonstrat ca la teatru, adică incusiv cu talent actoricesc, felul în care expresii specifice dau naştere unor atitudini care devin, la rândul lor, specifice. Din acest punct de vedere, Japonia este un model de urmat absolut remarcabil.
În cadrul manifestării, au fost prezentate numerele 5 ale Revistelor Philosophia Militans, respectiv Omul şi Societatea, şi au fost lansate Compendiul Astroenciclopedic şi volumul Asociaţia Culturală Argedava. Distincţii acordate 2010-2012.
Manifestarea a fost organizată de Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş, Asociaţia Culturală Argedava şi Casa Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş. În premieră, o premieră de bun augur, la eveniment a participat un reprezentant UNESCO – Petronela Crefelean, specialist în programe, în cadrul Subcomisiei de Comunicare.
DENISA POPESCU
0 Comentarii