România a înregistrat o creștere puternică a infracțiunilor motivate de ură în ultimii ani. Potrivit unui raport al Guvernului, Poliția Română a consemnat 492 de astfel de fapte în 2025, față de 129 în 2022, ceea ce înseamnă o majorare de 281,4%. Documentul atrage atenția și asupra extinderii discursului extremist și a radicalizării în mediul online.
Datele sunt prezentate în raportul anual privind aplicarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024-2027. Analiza acoperă perioada iulie 2025 – iulie 2026.
Potrivit documentului, manifestările antisemite, xenofobe și extremiste au devenit tot mai vizibile atât pe internet, cât și în spațiul public. Raportul menționează inclusiv folosirea unor simboluri asociate Mișcării Legionare, nazismului și supremației albe, precum și cazuri de vandalism și amenințări cu moartea sau cu acte de violență.
Aproape 500 de infracțiuni într-un singur an
Evoluția statistică indicată de Poliția Română arată o creștere constantă, urmată de un salt semnificativ în 2025. În 2022 au fost înregistrate 129 de infracțiuni motivate de ură. Numărul a urcat la 165 în 2023 și la 196 în 2024, pentru ca în 2025 să ajungă la 492 de cazuri.
Raportul mai arată că, în cursul anului trecut, au fost investigate 415 infracțiuni referitoare la incitarea la ură sau discriminare, împiedicarea exercitării libertății religioase și alte fapte incluse în categoriile analizate. Dintre acestea, 251 au vizat incitarea la ură sau discriminare, iar 188 au fost comise în mediul online.
Ministerul Public a avut în lucru 787 de dosare care intră în categoriile analizate în raport, dintre care 525 au fost înregistrate numai în 2025.
Raportul indică o radicalizare tot mai vizibilă în mediul online
Autorii documentului atrag atenția asupra unei „normalizări de nivel discursiv și simbolic” a unor manifestări extremiste. Fenomenul este observat atât în mediul virtual, cât și în spațiul fizic.
O altă concluzie prezentată în raport se referă la consolidarea radicalizării extremist-naționaliste. Mediul online este indicat drept principalul canal prin care astfel de idei se răspândesc și ajung la un public mai larg.
Sondaj: atitudinile antisemite au crescut
Raportul include și rezultatele unui sondaj realizat în noiembrie 2025 la comanda Institutului „Elie Wiesel”. Conform datelor citate, 40% dintre participanți au fost de acord cu afirmația că evreii acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc. Procentul era de 22% în 2021.
De asemenea, 35% dintre respondenți au susținut ideea restricționării accesului evreilor la anumite ocupații sau profesii, față de 30% în 2021. Aproape jumătate dintre cei chestionați au aderat și la afirmația potrivit căreia evreii urmăresc să domine lumea.
Strategia guvernamentală are încă măsuri restante
Raportul nu se limitează la evoluția fenomenului extremist, ci analizează și stadiul aplicării strategiei naționale. În actualul ciclu de implementare, șase măsuri au fost finalizate integral, zece sunt realizate parțial, iar alte 17 nu au fost încă finalizate.
Documentul avertizează că ritmul de implementare trebuie accelerat în ultimul an al strategiei, pentru ca întârzierile acumulate să poată fi recuperate.
Creșterea numărului de infracțiuni raportate, amplificarea discursului extremist în mediul online și existența unor măsuri încă nefinalizate conturează, potrivit raportului, una dintre principalele provocări pentru autorități în perioada următoare.
0 Comentarii