În ce va consta operaţia lui Nicolescu la Viena

de | 15.11.2012 17:19 | Dezvăluiri

# Doctorul Felix Sârboiu, medicul care l-a îngrijit postoperator la Spitalul Floreasca pe președintele CJ Argeș spune că liderul social democrat prezintă în continuare risc, având stenoză carotidiană. Beneficiind de acordul judecătorilor de la Tribunalul Argeș, care i-au permis să părăsească țara pe o perioadă limitată, președintele Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, s-a aflat în luna octombrie la Spitalul Universitar din Viena pentru investigații cardiace și neurologice amănunțite dat fiind istoricul său medical. Potrivit propriilor declarații, din punct de vedere neurologic nu are probleme majore cu excepția unei deficiențe de alimentare cu sânge a creierului, însă medicii austrieci i-au depistat o nouă problemă coronariană și au recomandat montarea unui stent, asta după ce va fi monitorizat în prealabil, timp de o lună.

Pacientul Nicolescu, scurt istoric al problemelor sale cardiace

Starea de sănătate a președintelui Nicolescu s-a deteriorat brusc în 27 ianuarie 2011, chiar în timpul celebrului proces de la Tribunalul Argeș în care DNA ceruse arestarea sa.  În momentul în care a aflat vestea că va rămâne în arest preventiv pentru 29 de zile, liderului PSD Argeș i s-a făcut rău chiar în sala de judecată. Șeful CJ Argeș a fost transportat la Spitalul Județean și, ulterior, la Spitalul Floreasca din București, acolo unde, pe 30 ianuarie, a fost operat pe cord deschis. Medicul Şerban Brădişteanu, cel care l-a operat pe Nicolescu, a spus la momentul respectiv că intervenţia, care a durat peste șapte ore, a fost una de revascularizare miocardică completă, în care s-au făcut grefe de artere şi de vene din spatele sternului şi de la picioare. Totodată, lui Constantin Nicolescu i s-au montat patru by-pass-uri coronariene. Echipa multidisciplinară de la Floreasca a stabilit atunci că președintele Consiliului Județean suferea de un sindrom coronarian acut şi avea multiple stenoze arteriale, ca efect al hipertensiunii şi dislipidemiei. Odată cu cazul Nicolescu, medicul Șerban Brădișteanu, șeful secției de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca a început să intre in vizorul adversarilor politici, fiind acuzat că încearcă să-i facă scăpați de închisoare pe celebrii săi pacienți. Totul a culminat cu episodul în care fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, i-a sărit realmente la gât lui Brădișteanu, exprimând dubii serioase cu privire la diagnosticul pus de chirurg în cazul lui Adrian Năstase. În această toamnă, după o nouă audiere la DNA Pitești, președintelui CJ i s-a făcut din nou rău și a trebuit să fie transportat cu ambulanța și internat la Spitalul Floreasca, devenind din nou pacientul doctorului Șerban Brădișteanu. Din nou au curs speculațiile adversarilor politici, în special de la PDL, ajungându-se până acolo ca dr. Brădișteanu să refuze, în prima fază, să-l consulte pe Constantin Nicolescu de teamă că ar putea da din nou cu subsemnatul la DNA. Dacă ne reamintim, și directorul Serviciului de Ambulanță Pitești, doctorul Gabriel Popa, la rându-i pedelist, a avut un comportament mai mult decât discutabil în cele două cazuri în care lui Nicolescu i s-a făcut rău și a trebuit transportat cu salvarea la București. Prima dată, în ianuarie 2011, dr. Popa a declarat făcându-se de râs că Nicolescu a fost luat cu salvarea pentru că suferise o simplă lipotimie (leșin, mai pe românește), deși președintele CJ a fost operat apoi pe cord deschis la Spitalul Floreasca. A doua oară, în toamna acestui an, când a trimis la sediul DNA o salvare prost echipată, tip Dacia berlină, doar cu o targă în ea, care s-a și oprit pe drum după ce pacientul s-a înecat cu propria vomă și exista riscul major să se asfixieze.

Angioplastia carotidiană este justificată

Pornind de la cele două evenimente medicale intens comentate și contestate (e adevărat că doar de adversarii politici), am dorit să aflăm și să ne documentăm în ce va consta practic implantarea unui nou stent în urma preconizatei operații pe care președintele Consiliului Județean o va suferi la Viena. Coincidența face ca unul dintre doctorii care au făcut parte din echipa doctorului Brădișteanu și care l-a îngrijit postoperator pe șeful CJ la Floreasca să fie medicul Felix Sârboiu, specialist în chirurgia cardio – vasculară, actual angajat la Spitalul Județean Argeș.  Acesta face apel la principiul lui Juvenal „Sic Volo” (Așa vreau! Așa ordon!), legea de la începuturile medicinii alopate ce trebuie să guverneze orice acțiune a unui medic curant în folosul pacientului, și se plasează fără nicio ezitare de partea doctorului Șerban Brădișteanu ale cărui decizii au fost speculate în războiul politic, atât în cazul lui Nicolescu ca și în cazul lui Adrian Năstase. „Brădișteanu și-a făcut treaba de medic! Întotdeauna se tratează pacientul, nu o afecțiune, iar tratamentul trebuie individualizat pentru fiecare pacient”, spune dr Felix Sârboiu care, cum spuneam, acum profesează în cadrul Spitalului Județean Argeș. Acesta apreciază că fostul său pacient, Constantin Nicolescu, prezintă în continuare risc din punct de vedere cardiac întrucât suferă de stenoză carotidiană, motiv pentru care aplicarea unui stent pe artera carotidă este pe deplin justificată. De altfel, doctorul Sârboiu a fost de acord să ne explice în continuare ce este, de fapt, „angioplastia carotidiană”, cunoscută în limbaj popular și montare de stent.

În ce constă intervenția pe artera carotidă

Angioplastia carotidiană este o intervenție pe arterele carotide, necesară atunci când acestea sunt blocate de placa de aterom. Această intervenție este adesea combinată și cu introducerea în arteră a unui stent. Stentul menține artera deschisă și scade riscul ca aceasta să se îngusteze din nou. Angioplastia carotidiană și stentarea pot fi alese pentru a preveni sau pentru a trata un atac cerebral în cazul în care pacientul a suferit un atac cerebral sau are deja o arteră carotidă blocată în proporție de 70%, sau mai mult. Dacă există artere carotide îngustate (ateroscleroza) și chiar în absența unor simptome de atac cerebral ar putea fi nevoie de angioplastie și stentare carotidiană. În unele cazuri se poate apela la chirurgia tradițională carotidiană (endarterectomia carotidiană) pentru a elimina acumularea de plăgi (material gras), care conduc la îngustarea arterelor. Dar de cele mai multe ori angioplastia și stentarea sunt o opțiune mai bună. Procedura se face de către un cardiolog specializat și o echipă de asistente și tehnicieni cardiovasculari dar pentru a îndeplini ca la carte sarcina e nevoie de medici cu multă experienţă, condiţie fizică foarte bună şi siguranţă de sine. De altfel, doctorul Brădişteanu, şeful secţiei Chirurgie Cardiovasculară de la Floreasca, e un pionier în domeniu, fiind primul român care a efectuat cu succes un transplant de inimă, la mijlocul anilor ’90. Angioplastia  este realizată ca intervenție programată, sau, în unele cazuri, ca tratament de urgență
Stent-ul este un tub de plasă fabricat din oțel inoxidabil care acționează ca un mic schelet pentru a menține artera deschisă. Pentru angioplastie se folosește un cateter (un tub flexibil) pentru inserarea unui stent (plasa din oțel inoxidabil) în arteră. Un mic balon este umflat pentru a deschide stentul, care va fi împins împotriva peretelui arterial. Astfel artera se lărgește, iar placa de aterom este împinsă împotriva peretelui arterial, astfel încât fluxul de sânge va circula mai liber. Este folosit la majoritatea angioplastiilor cu excepția situațiilor în care artera tratată este prea îngustă. Există două tipuri de stent-uri:
– stent-ul din metal neînvelit, este folosit pentru tratarea majorității arterelor îngustate,
– stentul cu medicaţie (activ farmacologic), este învelit în medicamente  care reduc riscul de reblocare a arterelor.
Alina Crângeanu

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii