La 31 august sărbătorim, cu surle și trâmbițe, Ziua Limbii Române. Dar, oare, ne cunoaștem limba? Spunea Eminescu, cu îndreptățire: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”.
Există, în circulație, fapt ce dă bătăi de cap lingviștilor și corectorilor de…ziare și cărți, DOOM 2 (din 2005) și DOOM 3 (din 2022), ambele sub auspiciile Academiei Române. Și în vigoare. Sunt diferențe. „Doamna profesor” ori „doamna profesoară”. Care să fie formula corectă? Înclinăm că a doua. Dar acum o sută de ani, mai precis din 1930, cum se înțelegeau românii?
E clar, nu ne cunoaștem limba. Consultând arhivele Piteștiului, am dat de foarte multe cuvinte care, în ziua de azi, nu mai știm ce înseamnă. Și e tare greu de a prezenta un text, dacă nu e înțeles. Aveam de gând să publicăm un document cultural inedit, dar, din primul paragraph, ne-am dat seama că nu va fi înțeles. Ca să ne facem o impresie despre cum vorbeau înaintașii noștri de acum o sută de ani, vă prezentăm micul dicționar de mai jos.
- csize (axize) = taxe pe care le percepean comunele (la bariere) asupra unor mărfuri la intrarea în comună sau ieşirea din fabrici.
- amploiat = slujbaş, funcţionar de grad inferior.
- aspru = monedă turcească de argint care a circulat în sec. XV-XIX şi în ţările române.
- baraban = toboşar.
- bez = fără.
- bogasin (bogaz) = stofă sau pînză scumpă, în culori şi cu lustru, care se importa din Orient şi se întrebuinţa mai ales la căptuşitul hainelor.
- brat = frate.
- catastih = registru, condică.
- căminar (camănă = impozit pe băuturile alcoolice) = slujitor însărcinat cu perceperea unor; căminar a fost tatăl lui Eminescu.
- chezăşie = garanţie.
- cîrmîz = plantă ierbacee cu flori albe-roz şi cu fructe bace, sferice, mici, roşii sau negre, folosite drept colorant.
- delniţă = loc de arătură, lung şi ingust; sfoară de moşie; moşie mică.
- diligenţă = trăsură mare acoperită, folosită in trecut pentru transportul in comun al peri.canelor şi al poştei; poştalion.
- embatic = chirie pentru locuri şi prăvălii pe termen îndelungat.
- firman = decret, ordin.
- ipac = încă, iarăşi.
- isprăvnicie = administraţie.
- înscris = document, dovadă.
- lazaret = spital izolat unde sint ţinute în carantină persoanele presupuse a fi bolnave de boli, contagioase.
- sadea, curat, nealterat, netransformat, neamestecat.
- megiaş = vecin cu cineva.
- meremet = reparaţie.
- metoh (metoc) = mănăstire mică, subordonată administrativ unei mânăstiri mai mari.
- nacealnic = şef al unui serviciu sau al unei instituţii (civile, militare sau religioase); comandant.
- oblăduire = organ de conducere, stăpînire; guvern.
- obroc = baniţă; a ascunde oamenilor adevărul.
- ocină = o parte din moşie.
- ofis = decizie, decret domnesc.
- ospel = ospătărie, han, hotel, casa şi reşedinţa unei autorităţi.
- ot = din ; ot sud = din judeţul ; ot tam = de acolo.
- platan = taler.
- politipsit = publicat, afişat.
- pomojnic = ajutorul unui zapciu sau subprefect.
- pretoriu = sală de judecată.
- pristav = crainic care anunţă ştirile oficiale; denumire a vătafului de pe o moşie boierească
- scumpie = arbust cu flori verzi-gălbui, a cărui scoarţă şi ale cărui frunze se întrebuinţează în vopsitorie şi în tăbăcărie.
- sin (snă) = fiu, fiică.
- spiţerie = farmacie.
- staroste = conducător al unei corporaţii (bresle), conducător, şef.
- sudit = locuitor în Principatele Române allat sub protecţia unei puteri străine, bucurîndu-se de anumite privilegii.
- ştab = ofiţerii care alcătuesc statul-major; grup de ofiţeri superiori; şef, conducător.
- tulumbagiu = pompier.
- ucaz = ordin, ordonanţă, decret.
- ughi = una dintre denumirile date galbenului; veche monedă maghiară de aur.
- volnic = liber, slobod, independent.
În definitiv, fie naționaliști get-beget, în ce limbă vorbim? Cea de acum, cu numeroase anglicisme, sau în cea de acum 100 de ani? Suveraniști, ha?!
0 Comentarii