# Declară Dan Pintilie, directorul Arhivelor Naţionale Argeş. Pe 31 octombrie a.c. se va sărbători Ziua Arhivelor Naţionale. În avanpremiera acestui eveniment, i-am solicitat domnului Dan Pintilie, şeful Serviciului Judeţean Argeş al Arhivelor Naţionale, un interviu despre manifestările ce vor fi organizate în județ în ziua respectivă, dar şi despre activitatea instituţiei pe care o conduce.
# Domnule director, cum va fi sărbătorită Ziua Arhivelor Naţionale în Argeş?
– În acest an, pe 31 octombrie, sărbătorim 182 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Statului în Ţara Românească. În Argeş, noi am încercat să popularizăm această zi prin organizarea unei expoziţii, articole în presă şi o parte dintre noi vom fi alături de colegii noştri de la Bucureşti care organizează o masă rotundă pe diferite teme de actualitate în cadrul Arhivelor Naţionale. Sunt mai multe acţiuni pe data de 31 octombrie, inclusiv lansarea pe plan local a volumului “Argeşul şi Muşcelul. Spaţii istorice ale românismului”. Ţin să precizez că o mare parte din informaţiile pe care lucrarea le cuprinde sunt luate din documente din fondurile pe care noi le deţinem şi care au fost puse la dispoziţia cercetătorilor.
„Directorii şcolilor au început să manifeste interes pentru preluarea arhivelor din sediile abandonate”
# Fiindcă aţi vorbit de fonduri şi documente, care este cel mai valoros document din arhivele argeşene?
– Cele mai importante documente pe care le deținem sunt din 1831 și aparţin primăriilor Câmpulung și Pitești, dar și prefecturilor Argeș și Muşcel, ele numindu-se atunci ocârmuiri județene. Avem și o colecție bogată de documente care au fost elaborate în cancelariile domnești, dar cel mai vechi este un document al lui Ștefan cel Mare din 1495, care se referă la întărirea de proprietăți a unor locuitori din județul Tutova. Este un document deosebit de valoros care a fost găsit în arhivele judecătoriei Câmpulung. Mai avem și documente de la Matei Basarab, Vasile Lupu, documente emise de cancelariile domnești din Țara Românească și Moldova, o colecție bogată de sigilii, de ștampile, de hărți. E vorba de hărţi ale unor moşii, care au fost preluate de generaţiile de arhivişti care au lucrat în instituţie. Lipsa de spaţiu ne-a determinat să nu putem prelua în continuare astfel de documente.
# Cât spaţiu ar mai fi la ora actuală în depozite pentru preluarea unor noi documente?
– Spaţiu reuşim să mai facem prin activitatea noastră de selecţionare. Fondurilor preluate în anii de dinainte de 1990 le facem pregătirea pentru microfilmare şi în cadrul acestei operaţiuni se elimină foarte multe foi albe, dublete, triplete, alte documente lipsite de orice importanţă, care duc la micşorarea volumului dosarului şi a metrilor liniari pe care îi are un fond. Astfel reuşim să mai creăm spaţiu pentru a prelua patru, cinci, zece, cincisprezece metri liniari de documente de la o serie de instituţii. Nu e mult, dar aceste documente trebuie să fie prelucrate, numerotate, certificate, operaţiune care trebuie făcută cu migală. Din păcate ne confruntăm şi cu situaţii în care instituţiile nu înţeleg să-şi păstreze în condiţii bune documentele, să aibă o evidenţă clară a acestora şi la un moment dat pot crea probleme. Dacă acele instituţii se desfiinţează, arhivele rămân fără evidenţe, depozitate în spaţii improprii.
# Au început directorii şcolilor din Argeş să fie câtuşi de puţin interesaţi de preluarea arhivelor abandonate?
– Sigur că au început să manifeste interes. Primim de la şcolile coordonatoare informaţii cu privire la preluarea arhivelor din sediile abandonate şi trecerea la inventarierea şi selecţionarea acestora. E un lucru foarte bun. Vom continua această activitate. Încercăm să ducem o muncă de lămurire, să cointeresăm oamenii, mai ales că lucrează cu aceste hârtii toată ziua.
# Câte cereri de eliberare a diverselor documente din arhivă aţi primit în cursul acestui an?
– Până pe 25 octombrie, am primit peste 1500 de cereri de la persoane fizice și juridice, dintre care 178 sunt cereri de vechime pentru reconstituirea drepturilor salariaților care au lucrat în diferite instituții, a căror arhivă se află în păstrarea și administrarea noastră. O serie întreagă de cereri sunt adresate în domeniul justiției, respectiv dote, acte de vânzare, de cumpărare, divorțuri, sentințe judecătorești, exproprieri, documente referitoare la eliberări de acte școlare, certificate, diplome, documente de stare civilă care atestă nașteri, căsătorii, decese, mențiuni de stare civilă care se fac în aceste registre, arbori genealogici care sunt întocmiți de cercetătorii interesați sau cereri de eliberări de documente din registrele agricole.
# Ce mesaj transmiteţi cu ocazia Zilei Arhivelor Naţionale?
– Cu ocazia Zilei Arhivelor Naţionale adresez mulţumiri întregului colectiv al Arhivelor, pentru munca pe care o depune în apărarea şi salvarea fondului arhivistic naţional şi în descoperirea cât mai multor documente. De asemenea, mulţumiri tuturor instituţiilor cu care colaborăm, persoanelor fizice şi juridice care s-au adresat cu încredere instituţiei noastre şi cărora le-am eliberat în termen şi cât se poate de repede, dacă am deţinut, documente cu privire la solicitările pe care le-au adresat.
Iustina HARCO-BURCEA
0 Comentarii