# ”Noi știm de unde vin aceste sezizări ce au ajuns la dumneavoastră. Sunt mai multe persoane din Aninoasa care ne hărțuiesc”, spune Ion Onițoiu, președintele Obștei

Am primit zilele trecute la redacție o reclamație, de la mai mulți cetățeni din comuna Aninoasa, însoțită și de documente. Reclamația face referire la mai multe ilegalități săvârșite cu ceva timp în urmă în cadrul Obștei Moșnenilor Slăniceni și care au repercusiuni masive și în prezent. Neregulile la care se face referire ar fi fost comise în perioada în care fostul primar Gheorghe Popescu era și președintele Obștii (culmea!) și președintele Comisiei Locale de Fond Funciar. Vă prezentăm în cele ce urmează cele mai importante nereguli sesizate, precum și punctul de vedere al lui Ion Onițoiu, actualul președinte al Obștei.

Fostul primar de la Aninoasa a obținut ilegal pentru Obște 2606 hectare de pădure, Judecătoria Câmpulung a invalidat suprafața obținută fraudulos

Prima neregulă la care se face referire în reclamație este legată de o suprafață uriașă de pădure obținută în mod ilegal de fostul primar Popescu pentru Obște, suprafață invalidată în cele din urmă de către instanță. Concret și cronologic, Obștea Moșnenilor Slăniceni (OMS) își are originea în fosta formă asociativă constituită prin sentința civilă în 1915 și tabelul cu membrii formei asociative care a funcționat până la naționalizarea din 1948. Condiția impusă formei asociative era ca administrarea terenurilor cu vegetație forestieră (păduri) ce constituia patrimoniul său să se facă în conformitate cu regimul silvic impus de Codul Silvic din 1910. Prin Legea 1/2000 s-a aprobat retrocedarea dreptului de proprietate fostelor forme asociative, cu obligația reînființării acestora și respectarea regimului silvic asupra terenurilor ce li se vor retroceda. Astfel, prin Sentința civilă nr. 865/2000, la inițiativa unui comitet ad-hoc provenit din rândul moștenitorilor membrilor fostei forme asociative a fost reînființată OMS în baza unui statut propriu în care s-a prevăzut în mod expres că patrimoniul Obștii este format din patrimoniul fostei forme asociative prevăzut în Sentința 23/1915 și așezământul acesteia.
Iată ce reclamă cetățenii: „Având în vedere că patrimoniul fostei forme asociative se întindea pe raza comunelor Aninoasa, Berevoiești, Albeștii de Muscel și Lerești, președintele ales al OMS reînființată – Gheorghe Popescu (fostul primar de la Aninoasa) și de președintele Comisiei locale de fond funciar, încălcând prevederile Legii 18/1991 care stabilește că cererile de restituire a dreptului de proprietate se depun la primăria locului unde se află terenul, acesta a consemnat persoanele îndreptățite atât în anexele la cererile adresate primăriilor de domiciliu, cât și primăriilor locului unde se afla terenul. În felul acesta a obținut în plus suprafața de 2606 ha pădure în baza Hotărârii Comisiei Județene de fond funciar Argeș nr. 106/2000. Sesizând această fraudă în detrimentul fondului silvic național, Direcția Silvică Argeș a obținut în instanță invalidarea suprafeței obținute în mod fraudulos, fără ca cineva să suporte consecințele legii pentru constatările din Sentința civilă nr. 992/13.03.2001 a Judecătoriei Câmpulung.”

Fostul primar a dispus o retrocedare și a și semnat ca primitor în calitate de președinte al obștei

Tot legat de fostul primar Popescu, cetățenii reclamanți din Aninoasa spun că acesta a propus și tot el a aprobat ca patrimoniul fostei forme asociative prevăzut în actele oficiale menționate să nu mai constituie baza de retrocedare a dreptului de proprietate în beneficiul OMS, ci un așa-zis patrimoniu de la naționalizare. Așa-zisul patrimoniu nu este materializat printr-un document oficial, ci prin niște însemnări pe o hârtie care nu poartă număr, dată, semnături din partea persoanelor îndreptățite etc. Astfel, Gheorghe Popescu, în calitate de primar al comunei Aninoasa, a dispus transferarea dreptului de proprietate prin proces verbal de punere în posesie a unei suprafețe de 799 ha teren, dintre care 107 ha islaz pe teritoriul administrativ al comunei Aninoasa și 692 ha gol alpin în Munții Jupâneasa și Ezer pe raza localităților Berevoiești, Albeștii de Muscel și Lerești, el fiind cel care semnează ca primitor în calitate de președinte al obștei. Mai mult, în actul de punere în posesie menționat mai sus înregistrat la Primăria Aninoasa sub nr. 1816 (1810) din 29.12.2000 se face mențiunea că suprafețele respective au fost validate prin Hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar nr. 106- hotărâre care a fost invalidată de instanță prin sentința nr. 992/2001. OMS a primit titlul de proprietate pentru cele 107 hectare fără ca să urmeze procedura prevăzută de lege.
Legat de neregula sesizată mai sus, Ion Onițoiu ne-a declarat: „Când ne-am prezentat la comisie, și acolo a fost reprezentantul Direcției Silvice, ei nu ne-au luat niciun document în calcul, deși puteau să ne retrocedeze o suprafață mai mare. Au luat în calcul doar registrul lor – MUF, adică Marea Unitate Forestieră din 1948. Acolo scrie cât a luat statul de la X, Y printre care și Obștea Moșnenilor Slăniceni. Și acolo scrie că Obștii i s-au confiscat de către regimul comunist 2329 hectare, ceea ce înseamnă 2222 hectare de pădure și 107 de islaz. Ei n-au vrut să ne dea o centimă, n-au ținut cont de documentele de proprietate pe care le aveam. Din actele noastre, noi figurăm cu o suprafață mai mare.”
Cetățenii din Aninoasa care ne-au trimis sesizarea și documentele la redacție, mai reclamă și faptul că „primarul de la Aninoasa, care era și președinte al OMS, deși a întocmit procesul verbal de punere în posesie în care el a predat și tot el a primit suprafața de 107 ha teren islaz pe raza comunei Aninoasa, în realitate el a pus la dispoziția OMS pe care o conducea suprafața de 205 ha islaz cu care comuna Aninoasa figurează că îi aparține în proprietate publică conform M.Of. 609 bis din 14.02.2002. Diferența de 98 ha este exploatată în interes personal din 2000 până în prezent de fosta și actuala conducere a OMS. Fapta se dovedește prin comunicarea 4351/12.08.2005 a Primăriei Aninoasa în dosarul civil 12650/231/2011 aflat pe rolul Judecătoriei Focșani și a comunicării Primăriei Aninoasa din 18.02.2011 către Elena Bunea din comuna Vlădești din care rezultă că Primăria Aninoasa nu deține nicio suprafață de teren cu destinație islaz pe Valea Slănicului, deși ar fi trebuit să figureze cu 98 ha.”
Președintele Obștei, Ion Onițoiu, contestă însă acuzele, spunând că diferența de 98 de hectare nu există: „Nu avem cum să facem așa ceva, să exploatăm vreo suprafață în interes personal. Există titlu de proprietate pe 107 hectare. Suprafața asta se administrează în indiviziune. Când am venit aici la Obște, am luat în primire de la Popescu 107 hectare, le-am măsurat, le-am cadastrat și atâta tot. Noi avem un proces pe rol cu Direcția Silvică Argeș, cu Primăria Aninoasa, și în care îi rugăm mereu să trimită un expert să măsoare suprafața pe care o avem noi și o stăpânim.” Oricum, în cazul acestor divergențe și diferențe privind suprafețele de teren, instanța va avea ultimul cuvânt.

Mănăstirea Slănic a primit zeci de hectare de teren, deși nu era membru al Obștei

O altă neregulă la care se face referire în sesizare: „În baza utilizării documentului prin care se înlătură prevederile actelor oficiale din care rezultă patrimoniul OMS nou înființate, aceasta a obținut de la Ocolul Silvic Aninoasa în punctele Înțărcătoarea de nord și Înțărcătoarea de sud suprafața de 2222 ha teren cu vegetație forestieră în loc de 2175 ha cât i se cuvenea. Suprafața de 48 ha obținută în plus a fost repartizată Bisericii Sf. Nicolae din localitate și Mănăstirii Slănic, așa cum rezultă din anexa 54 aferentă Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar nr. 300/2000. În realitate, Biserica Sf. Nicolae figurează ca membru al fostei forme asociative cu 75 ha gol alpin în muntele Jupâneasa, iar Mănăstirea Slănic nu are calitatea de membru al fostei forme asociative. Deși apare ca validată ca membru al OMS, Mănăstirii Slănic nu i se recunoaște această calitate nici în prezent.”
Legat de faptul că OMS a obținut 2222 hectare în loc de 2175, Ion Onițoiu spune: „Noi avem un proces pe rol din 2011 la Judecătoria Focșani. Noi ca Obște la ora actuală stăpânim 2222 hectare, în afară de cele 107 hectare de pășune, cu titlu de proprietate. Am făcut tăieri pe ele, am făcut amenajament, am făcut cadastru. S-au trezit unele persoane după opt ani să spună că avem suprapunere acolo și că nu ar trebui să avem atât, că suntem suprapuși pe o suprafață cu Ocolul Silvic Aninoasa. Îi rugăm să vină cu experți să măsoare aici. Însă vin numai experți din birouri, fac doar expertize și nu măsoară. Le-am zis să o măsoare ei ca să nu avem loc de interpretări.”
În ceea ce privește faptul că Mănăstirea Slănic, în fapt Schitul Slănic, apare validată ca membru al OMS, deși nu are această calitate, Ion Onițoiu spune: „Atunci când s-a făcut Mănăstirea Slănic, câțiva acționari au cedat din suprafața lor să se facă Schitul Slănic. Acel schit s-a dezvoltat cu timpul, și-a făcut titlu de proprietate, ceea ce e cam anormal, pentru că suprafața asta a obștii e în indiviziune, nu ai voie să înstrăinezi din ea. Statutul Obștilor e foarte clar reglementat de lege în acest sens. Când s-a făcut titlul pentru pădure, Comisia Locală de Fond Funciar a întocmit anexa 54. Acolo, Comisia Locală a validat Biserica Sf. Nicolae. Ei și-au luat dreptul ăsta și noi i-am luat în registrul de evidență și dedesubt cineva a scris „Schit Slănic”. De ce o fi scris „Schit Slănic” nu pot să îmi dau seama pentru că ei nu figurau în 1915 cu nicio suprafață de teren. A venit starețul la noi de câteva ori, a vrut să introducă o acțiune în instanță. Noi știm de unde vin aceste sezizări ce au ajuns la dumneavoastră. Sunt mai multe persoane din Aninoasa care ne hărțuiesc mereu.”
Denis Grigorescu