„Mama mea, din prima zi în care a fost dusă la ATI până în data când a fost DSP-ul la ei, a fost ținută cu capul în geamul larg deschis, pe temperaturi și de -5 până la 7 grade, pe ploi, ninsori, ceea ce i-a cauzat sănătății”, ne-a povestit Alexandra Sârbu (foto)
„Noi nu putem să o trimitem (transferăm, n.red.) fără acordul primitorului, nu avem voie prin lege să facem asta”, spune dr. Mihai Tudor, coordonatorul secției ATI de la Spitalul Județean
Fiica unei paciente internate la secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Pitești reclamă că starea mamei s-a agravat aici și că nu poate să o transfere, nemulțumită fiind de condiții și tratamentul aplicat. S-a chemat de două ori poliția, a fost să dea declarații, este un dosar în lucru și se face o anchetă disciplinară la spital față de o asistentă pe care reclamanta o acuză că a încercat să îi ia telefonul și că a bruscat-o. Emanuela Alexandra Sîrbu (foto), originară din Dâmbovița, a venit la sediul redacției în data de 3 aprilie cu un rucsac plin cu solicitări făcute din ianuarie și până în prezent către SJU Pitești, Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor Argeș, DSP Argeș, DSP Municipiul București, Consiliul Județean Argeș, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești și Inspectoratul de Poliție Argeș. „Când le cer transferul, mama mea este în stare critică, dar când vor să-i facă traheostoma nu mai e în stare critică, că o deconectează de la aparate ca să îi bage tubul. Poate respira singură, poate înghiți singură. Asta e suspect”, spune tânăra. În replică, coordonatorul secției ATI, medicul Mihai Tudor, ne spune că a încercat să transfere pacienta, dar nu sunt locuri, că este îngrijită corespunzător și că traheostoma este o intervenție vitală pacienților intubați, tocmai pentru a-i ajuta să respire fără ventilator.
În data de 16 ianuarie 2026, Elena Maria Sîrbu a fost adusă la UPU cu salvarea, pentru că nu putea să respire și avea buzele învinețite. Fiica reclamă că nu a primit informații clare privind starea mamei, abia seara i s-a spus că a fost transferată la ATI. Chiar în seara internării a chemat poliția pentru că „nu voiau să îmi dea detalii și nu mai știam cum să aflu, și nu am aflat nimic în ziua aceea despre ce se întâmpla cu mama”, ne-a spus aceasta. Pe 22 ianuarie a primit un răspuns în care i se spunea că nu îi pot fi comunicate datele medicale solicitate, potrivit Legii drepturilor pacientului, la Statistică a fost pus la îndoială și faptul că este ruda acesteia, deși avea certificatele și buletinele în mână și abia pe 23 ianuarie, după ce a vorbit cu managerul spitalului, la dispoziția acestuia, prin compartimentul juridic, a primit documentele medicale din 16 ianuarie până în ziua respectivă.
A reclamat în repetate rânduri condiții precare de igienă și tratament: „cearceafuri murdare, pătate de sânge, pungi de la sondele urinare fisurate, cu scurgeri de urină sub pat, urina fiind acoperită cu cearceafuri pentru a fi absorbită (un episod din 12 februarie, n. r.)”. Au mai fost sesizate cearceafuri mototolite sub cap în loc de perne, pamperși desfăcuți sub cap și spate pentru a nu se murdări cearceaful, episoade grave de creștere a tensiunii arteriale fără intervenții prompte, escare care au evoluat la gradul al treilea, alimentație insuficientă care ar fi dus la anemie severă, aplicarea unor metode improprii de scădere a temperaturii – cearşaf ud și gheață pe corp care ar fi dus la reapariția pneumoniei, expunerea la temperaturi scăzute – geamul fiind larg deschis lângă capul pacientei etc.
În urma sesizărilor, DSP Argeș a făcut controale pe 3 și 17 februarie, respectiv 24 martie și a constatat că „se asigurau condiții igienico-sanitare corespunzătoare”, dar că pacienta a luat Acinetobacter (bacterie care rezistă la antibiotice, foarte periculoasă, n. red.) de la o asistentă, cazul fiind raportat de medicul din ATI spitalului și DSP. Abia în timpul ultimului control, după ce s-a eliberat un pat, pacienta a fost mutată de lângă fereastră și aparatul de climatizare. „Mama mea, din prima zi în care a fost dusă la ATI până în data când a fost DSP-ul la ei, a fost ținută cu capul în geamul larg deschis, pe temperaturi și de -5 până la 7 grade, pe ploi, ninsori, ceea ce i-a cauzat sănătății”, ne-a povestit Alexandra Sârbu.
Fiica a acuzat și neconcordanțe/greșeli în acte: de exemplu, pe foile de diagnostic și medicație figura inițial numele altui pacient peste care a fost trecut numele mamei sale și vârsta eronată de 66 de ani, deși pacienta are 57 de ani; suspectează că mama sa ar fi sedată, dând exemplu că în 23 februarie, la ora 12, a reacționat la stimuli, dar la ora 17 a fost «complet moleșită»; a făcut și cerere pentru a doua opinie medicală, încă din februarie, de la neurolog, cardiolog și pneumolog din afara spitalului.
A mai declarat că, pe 26 februarie, i s-a recomandat efectuarea unui CT, iar ea a nu a refuzat, dar a solicitat să discute cu medicul neurolog pentru a înțelege necesitatea și riscurile, având în vedere că pacienta este intubată și în stare critică. „Cu toate acestea, doamna doctor a consemnat în foaia de observație mențiunea «fiica refuză efectuarea CT-ului», semnând și parafând această afirmație, deși ea nu corespunde realității”.
A mai acuzat că, pe 2 martie, la vizita de la ora 12, „o asistentă medicală, care a refuzat să se identifice, țipa la mama mea, spunând că eu le-am făcut reclamații. Aceasta a devenit agresivă verbal și fizic față de mine, țipând «închide telefoanele, mă filmezi», deși telefoanele erau închise. S-a repezit la mine, mi-a smuls portofelul și telefoanele, m-a prins de mână și de geacă în zona pieptului, m-a bruscat și a încercat să mă împingă peste aparatura la care era conectată mama mea”, susține aceasta. A chemat din nou poliția și a depus plângere penală.
A mai povestit că dr. Mihai Tudor și doi juriști i-au cerut pe 1 aprilie să semneze acordul pentru traheostomă, însoțit de un proces verbal în care se consemna existența unei comisii, însă spune că a refuzat să semneze pentru că nu a văzut numele și semnăturile acestora: „nu mi-au fost comunicate informații complete și corecte, nu cunosc identitatea medicilor implicați, nu mi s-a explicat diagnosticul complet al mamei până la data de 01.04.2026”. A mai susținut că există o contrazicere în susținerea medicului curant: „Pe de o parte, se invocă faptul că pacienta este «în stare critică» atunci când solicit transferul. Pe de altă parte, aceeași pacientă este considerată aptă pentru efectuarea unei intervenții invazive care implică riscuri majore”.
Șeful secției ATI o contrazice pe fiica pacientei: „La noi există comunicare”
Am cerut un punct de vedere spitalului legat de cele reclamate. „D-na pacientă este venită la noi de pe 16 ianuarie, de la Urgență, unde a fost resuscitată 20 de minute în stop cardio-respirator și încă 19 minute cu dezechilibre cardiace, unde a primit patru șocuri electrice. La noi a venit în stadiu post-resuscitare, într-un șoc septic, ulterior o bronhopenumonie. Dânsa a venit la spital pentru că nu putea să respire. A venit cu o saturație foarte mică la spital. A ajuns la noi pe Terapie Intensivă, statut post-resuscitare, bronhopneumonie severă, cu suport vasopresor, intubată mecanic încă de la venirea de la urgență. În legătură cu aceste acuzații ale fiicei, a făcut peste tot plângere, sunt în curs de investigare și soluționare. Informații primește încă din ziua în care a fost admisă pacienta, de la mine, medicul șef de secție, sau colegii mei, în scris, conform procedurii și codului spitalului. În ceea ce privește tratamentul și condițiile de tratament, avem tot ce ne trebuie să tratăm pacienta. Acum, dânsa nu mai este cu bronhopneumonie, am vindecat-o de bronhopneumonie, dar, întrucât creierul a rămas fără oxigen 20 de minute cel puțin, a rămas cu sechele neurologice pe care aparținătoarea nu le înțelege. Avem comisie interdisciplinară, formată acum 2-3 săptămâni, în care i s-a recomandat spre binele pacientei efectuări de proceduri medicale avansate, pentru care fiica refuză să ne dea un acord că vrea sau că nu vrea. De aproximativ o lună ne tot amână și ne tot ține pe loc, pentru că sunt proceduri pe care trebuie să le facem cu acordul aparținătoarei. În ceea ce privește tratamentul, pacienta primește exact conform protocoalelor naționale și internaționale. I se explică în fiecare zi, chiar ieri (8 aprilie, n. r.), am fost de gardă și am stat la discuții cu dânsa cel puțin o jumătate de oră; îi arătăm analize, ce tratament are, la noi există comunicare”, ne-a declarat dr. Mihai Tudor, șeful secției ATI. Legat de episodul cu asistenta, medicul a spus că este o investigație în curs și că aparținătorii nu au voie să filmeze în secția de Terapie Intensivă, conform GDPR-ului. „Avea telefonul la piept, cu camera îndreptată spre pacientă, iar asistenta i-a făcut observație să închidă telefonul, dânsa a sunat la poliție, a exagerat, a fost și un martor care a declarat la poliție că nu a atins și nu a agresat-o nimeni”, povestește medicul.
„Ne lovim de un refuz din partea celor care o pot primi, pentru că nu au locuri”
În ceea ce privește transferul: „Nu i se refuză. La insistențele fiicei am încercat, am luat legătura cu spitalul din Târgoviște, să fie tratată cât mai aproape de casă. De o lună de zile sunăm aproape în fiecare săptămână și ne lovim de un refuz din partea celor care o pot primi, pentru că nu au locuri. Noi nu putem să o trimitem fără acordul primitorului, nu avem voie prin lege să facem asta. Am vorbit la Colentina, având în vedere că dânsa a rămas cu problemă neurologică, acolo e Centru Universitar de așa ceva, nu au locuri în Terapie Intensivă. Este o pacientă dependentă de ventilator, nu poate să respire singură, de aceea are și nevoie de acea traheostomă. Ne-ar ajuta foarte mult să evaluăm statutul neurologic, dacă într-adevăr vorbește, înghite, dacă poate să respire singură. Deci ne limitează faptul că aparținătoarea evită și ne tot amână, nu ne dă niciun răspuns, nici negativ, nici pozitiv, spune «mă mai gândesc, mă mai informez», cu toate că a primit toate informațiile în prezența juristei noastre. Pentru a evita un conflict de natură juridică am ales să fac comisia disciplinară, ca să se decidă ce e mai bine pentru pacientă, nu de către un singur medic, ci de către cinci specialități diferite, care au ajuns la aceeași concluzie, că are nevoie de o traheostomă și o examinare CT. După stopul cardio-respirator nu are examinare imagistică de cap, pentru că a refuzat. Inițial, ne-a sunat într-o după amiază și ne-a spus să nu cumva să o ducem la CT. Într-adevăr, i s-a explicat că orice pacient critic, când îl mobilizezi dintr-un bloc în altul, există riscul să se destabilizeze, având în vedere că dânsa a făcut stopul undeva la Urgență, în timpul transportului la CT sau la CT, fiindcă a venit într-o stare foarte gravă doamna”, ne-a explicat doctorul.
„Neavând proteine, era inevitabil să apară escare, pe care le are sub tratament dat de medicul plastician”
Medicul neagă acuzațiile de sedare și argumentează că „se poate verifica foarte ușor în sistem și în tratament”. Mai spune că pacienta este sub tratament cardiologic hipertensiv și din cauza afectării neurologice pot fi fluctuații de tensiune și că are o obezitate morbidă și primește alimentație intravenos, conform necesarului caloric, după ce s-a încercat, fără succes, și alimentația nazo-gastrică.
Dr. Tudor mai precizează că statul la pat de peste 80 de zile a dus la apariția acelor răni de pe spatele pacientei. „Dânsa, de când a venit la noi, are proteinele scăzute, din cauza sepsisului și a șocului septic pe care le-a suferit. Noi administrăm proteine, dar nu le asimilează. Luăm analizele de trei ori pe săptămână și vedem că sunt foarte scăzute. Proteinele sunt cărămizile de construcție ale organismului; neavând proteine, era inevitabil să apară escare, pe care le are sub tratament dat de medicul plastician; le pansează, tratamentul este la indicațiile lui”.
Alexandra Sârbu a mai reclamat că mama sa are umflături. „Are zone mici de echimoze pe brațe, acolo unde se face anticoagulant, care e normal să apară la pacienții aceștia, iar umflăturile sunt tot din cauza șederii la pat prelungite – edeme”, lămurește medicul.
Spitalul nu are camere funcţionale la ATI, deşi legea impune acest lucru
Fiica pacientei este nemulțumită și de faptul că, în salonul ATI, camera video este îndreptată în jos. Șeful de secție ne-a mărturisit că aceste camere din Terapia Intensivă „nu sunt funcționale, deci sunt puse degeaba deocamdată. Avem lege care ne obligă să avem camere pentru monitorizarea actului medical și suntem în curs de implementare conform legii, avem termen până la anul în noiembrie, nu mai știu sigur. Dar camerele de supraveghere nu sunt în jurisdicția mea, nu decid ce se face cu ele. Noi suntem de acord să le avem. Având în vedere deficitul de personal, ne-ar ajuta să îi supraveghem pe acești pacienți”.
Citește și Hidrocentrala Vidraru va fi repornită în octombrie, dar va funcţiona cu doar 3 turbine
Citește și „Trei-patru cazuri de tentative de suicid, minimum, există lunar la secţia de Psihiatrie”
0 Comentarii