De câteva săptămâni au început să fie montate şi în Piteşti plăcuţe de marcare a monumentelor istorice pe diferite clădiri din oraş. Plăcuţele descriu date despre construcţia respectivă în trei limbi – română, engleză şi franceză – iar de la Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Argeş, am aflat că acestea se vor monta pe toate monumentele şi clădirile istorice din oraş indiferent de utilitatea la care servesc ele astăzi. „Acţiunea de panotare a monumentelor din Piteşti este într-o primă fază. Direcţia Judeţeană pentru Cultură în colaborare cu administraţiile locale şi cu o fundaţie numită Prietenii Muzeului Naţional de Istorie a realizat deja această operaţiune în Câmpulung şi Curtea de Argeş, iar acum operaţiunea are loc în Piteşti, unde se desfăşoară pe mai multe etape. Nu contează ce este înăuntrul unei astfel de case, că e restaurant sau altceva. A fi clădire monument nu înseamnă că trebuie să funcţioneze neapărat ca muzeu. Trebuie să fie o clădire care are o anumită vechime şi anumite elemente de specificitate arhitectonică. Plăcuţele afişate sunt făcute conform legii şi conţin informaţii în limbile română, engleză şi franceză”, a precizat Cristian Cocea.
În Argeș sunt peste 650 de monumente istorice
Conform catalogului primit de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Argeş, în judeţul nostru sunt peste 650 de monumente istorice. Campion la acest capitol în judeţ este de departe municipiul Câmpulung cu 119 monumente istorice, urmat de Piteşti (82), Curtea de Argeş (46), Ştefăneşti (24), Corbi (17), Călineşti (16), Dragoslavele (14), Rucăr (13), Costeşti şi Dâmbovicioara câte 11, Pietroşani şi Topoloveni câte 10, etc. Ca şi vechime, monumentele istorice din Argeş variază de la cele din Epoca Pietrei, aşa cum este „Aşezarea de tip tell Eneolitic” de la Mozăceni sau „Situl arheologic” de la Retevoieşti, până la monumente construite în secolul trecut, cum ar fi Monumentul „1907” din Piteşti, datat 1957. Dacă în Piteşti, cele mai vechi construcţii figurează din secolul al XVII-lea, este vorba de Biserica Domnească „Sfântul Gheorghe”, Ansamblul bisericii „Sfânta Treime-Beştelei” şi Schitul „Trivale”, cele mai vechi monumente istorice din celelalte oraşe ale judeţului sunt: Câmpulung – Necropola de la „Apa Sărată” (Epoca Bronzului), Costeşti – Biserica de lemn „Înălţarea Domnului” Teleşti (1773), Curtea de Argeş – Ansamblul bisericii „Sân Nicoară” (secolul al XIV-lea), Mioveni – Mănăstire Vieroşi (1571-1573), Ştefăneşti – Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul (1627) şi Topoloveni – Crucea de piatră „La troiţă” (1647).
Pentru a vedea dacă monumentele istorice aduc şi vizitatori și implicit venituri localităţilor pe raza cărora se află, am vorbit cu primarul municipiului Câmpulung, Călin Andrei, şi cu Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeş pe care i-am întrebat şi despre starea monumentelor din cele două oraşe argeşene.
Călin Andrei, primarul Câmpulungului: „Am dat Casa de Cultură, spre reabilitare, Ministerului Culturii şi este un proiect care merge greu”
Călin Andrei, primarul municipiului Câmpulung: „Pentru a vorbi de numărul de turişti atraşi de municipiul Câmpulung vrem mai întâi să terminăm acest proiect pe care-l avem în derulare, şi anume reabilitarea centrului istoric. Acest proiect este considerat de noi principalul proiect ce ar putea relansa turismul la Câmpulung. Treaba este însă să terminăm acest proiect, pentru că avem un constructor care ne dă numai bătăi de cap. În ceea ce priveşte starea monumentelor istorice din Câmpulung, unele sunt într-o stare bună, altele într-o stare mai puţin bună. Cele care sunt în administrarea noastră, noi am început să le reabilităm, aşa cum s-a întâmplat cu Liceul Dinicu Golescu sau cu Şcoala de fete, dar altele sunt în proprietate privată şi acolo depinde de proprietar. Bani primim practic numai dacă scriem proiecte pentru a obţine fonduri europene. Am dat Casa de Cultură, spre reabilitare, Ministerului Culturii şi este un proiect care merge extraordinar de greu.”
Ștefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeș: „Ruinele Sân Nicoară au fost date în administrarea Arhiepiscopiei în 2002 şi se află într-o stare gravă”
Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeş, ne-a declarat: „Dintr-un studiu făcut de Primărie rezultă că municipiul Curtea de Argeş este vizitat de 200.000 de turişti anual. Tranzitul este de aproximativ 2.000.000 de turişti care trec prin oraş în drumul lor către Transfăgărăşan, locul cel mai vizitat în judeţul Argeş, dar 200.000 de turişti ştim sigur că vizitează Mănăstirea Curtea de Argeş. Bine, ştiţi cum este, nu se taie bilete la toată lumea, aşa că, foarte probabil, numărul celor care vizitează Mănăstirea Curtea de Argeş este mult mai mare, aceasta fiind de cel puţin 5 – 6 ori mai vizitată decât orice alt monument istoric din oraş. În ceea ce priveşte starea monumentelor istorice din Curtea de Argeş, singurul aflat într-o stare gravă este Sân Nicoară unde deja a căzut o bucăţică din boltă. Ruinele Sân Nicoară au fost date în administrarea Arhiepiscopiei în anul 2002, dânşii angajându-se că le vor îngriji şi vor restaura biserica, dar nu au făcut nimic în acest sens. În rest situaţia celorlalte monumente este destul de bună. Biserica Domnească ar mai avea nevoie de o intervenţie, dar aici este un litigiu între Arhiepiscopie şi Consiliul Local şi nu se poate interveni până la finalizarea lui.”
Ionuţ BURCEA
0 Comentarii