# În Piteşti trăieşte femeia declarată ”Europeanul anului 2010” # Mult mai apreciată afară decât în România, argeșeanca a fost premiată de către Departamentul de Stat al SUA și Camera Lorzilor din Marea Britanie. E un erou cel care își riscă viața ca s-o salveze pe cea a unui singur semen aflat în pericol. Dar mai ales când cineva își pune viața zălog pentru a salva nu mai puțin de 420 de vieți. De 12 ani, piteșteanca Iana Matei salvează vieți. Schimbă destine care au fost împinse brutal spre prăpastia degradării morale și le readuce la liman. Curajul și lupta ei neobosită de a ajuta victimele traficului de persoane i-au impresionat mai ales pe străini. Declarată de către Departamentul de Stat al SUA „Eroul Anului (Hero of the Year)”, în 2006, premiată în 2007 de către Camera Lorzilor din Anglia, cu „Premiul pentru Abolirea Sclaviei (Abolitionist Award)”, iar în 2010 declarată „Europeanul anului” de către un juriu format din 19 editori ai cunoscutei reviste „Reader’s Digest”, Iana continuă să rămână pe baricade, în România, în județul Argeș, unde își continuă neobosită lupta împotriva sclaviei moderne, traficul de persoane.
De ce s-a întors Iana Matei din Australia
În urmă cu 21 de ani, Iana participase la demonstrațiile din Piața Universității, din București, împotriva regimului comunist și a dictatorului Ceaușescu. Miliția începuse să o caute, motiv suficient de temeinic pentru ea ca să fugă din țară, în Iugoslavia. De acolo, a ajuns în Australia, unde s-a stabilit pe coasta de vest, în orașul Perth. După ce a lucrat în câteva proiecte de sprijinire a copiilor străzii, și-a înființat propria organizație, „Reaching Out”, în anul 1996. Întorcându-se pentru o lună, în anul 1998, în România împreună cu fiul ei, a fost șocată de numărul mare de copii abandonați de aici. Asta a determinat-o să se întoarcă acasă, pentru a se dedica ajutorării lor. S-a stabilit la Pitești și, de aici, a demarat o amplă campanie de recuperare și reabilitare a victimelor traficului de persoane, urmându-şi astfel vocaţia ei de psiholog.
Tinerele victime ale traficanților ajung la Iana fie aduse de polițiști, fie repatriate din alte țări, prin intermediul unor organizații internaționale. Odată ajunse la Centrul „Reaching Out” din Pitești, ele intră în programul de reabilitare. „Programul pe care îl avem este, în medie, de un an de zile. Le facem analizele medicale, apoi fata urmează un plan individual, în sensul că se duce la școală, la seral, școală profesională sau curs de calificare, în funcție de vârsta și pregătirea fiecăreia și de ceea ce vrea fiecare să facă. Celor care au peste 18 ani le găsim un loc de muncă. După ce au un loc de muncă le deschidem un cont bancar și tot salariul lor intră în contul lor bancar, ca să-și strângă niște bani. În timpul programului, facem tot felul de activități în centru, avem atelier de croitorie, discuții de grup și altele.”, explică Iana Matei.
Cum a protejat martorele sub acoperire din dosarul Clămparilor
Tot organizația condusă de Iana le oferă și protecție tinerelor plasate la centrul din Argeș, într-o locație care, pentru siguranța locatarelor ei, este ținută secretă. Cele care reușesc să scape astfel din mâinile traficanților și ajung sub aripa organizației au nevoie de protecția organelor judiciare și, în multe cazuri, de protecția identității lor, pentru a depune mărturie sub acoperire împotriva traficanților de persoane. „În momentul în care ele aleg să depună mărturie, evident că devin ținte pentru traficanți.”, explică Iana. Unul dintre cazurile grele în care a lucrat cu organele judiciare a fost celebrul dosar Clămparu, unul dintre cei mai periculoși și duri traficanți de ființe umane. „La Sibiu am avut celebrul caz Clămparu. Tocmai ce fuseseră prinși. Vreo doi ani de zile ne-am plimbat cu victimele acolo. Membrii clanului erau de-a dreptul fioroși. Chiar dacă ei erau închiși, aveau prieteni și rude care le amenințau pe fete.”, își amintește Iana. Una dintre tinerele martore împotriva Clămparilor avea mama bolnavă, operată și fără un picior, tatăl îi murise. Fusese vândută traficanților chiar de prietenul ei cel mai bun, din copilărie, cel cu care crescuse în aceeași casă, povestește, în continuare Iana Matei. Deși fata era martor cu identitate protejată, faptul că atât ea cât și traficantul ei au fost consiliați de către același specialist de la Serviciul de Probațiune și lipsa de implicare activă a judecătorului în proces au făcut posibilă aflarea identității ei. O surpriză neplăcută a fost când avocatul a venit cu propunerea ca traficantul să pună întrebări direct martorei. Fata s-a schimbat la față atunci, mai ales că judecătoarea nu a avut nimic de obiectat. Atunci traficantul a întrebat-o pe martoră: „Este adevărat că în data de 29 februarie ai fost la consiliere, la psiholog, și ai zis consilierei cine te-a dus în Italia? Dacă nu-ți mai aduci aminte cum ai ajuns în Italia și cine te-a dus acolo, cum de mă identifici acum pe mine? Știu cine ești.”, a spus traficantul, după care, spre consternarea martorei cu identitate protejată, acesta i-a rostit numele. Ulterior, Iana a aflat din fișa de evaluare psihologică a traficantului că acesta se credea binefăcătorul lăsat de Dumnezeu pe pământ pentru femeile din România. La o discuție recentă cu un traficant de ființe umane, încarcerat, Iana l-a întrebat de ce face asta, iar el i-a răspuns că e ușor să facă bani din așa ceva, nefiind nevoie să investească. „Vrăjesc un pic la fraiera aia și asta e tot.”
Contre cu şeful Biroului de Crimă Organizată Argeş
Organizația „Reaching Out” are colaboratori în întreaga lume, instituții ale statului și organizații internaționale neguvernamentale. La nivel național, Iana colaborează foarte bine cu inspectoratele de poliție din țară, mai puțin însă cu cel din Argeș. „Colaborarea internațională este foarte bună, mai prost stăm cu cooperarea din interior. Noi am lucrat foarte bine cu polițiștii din Pitești până la un moment dat, când s-a schimbat conducerea. Chiar pe la începutul anului acesta a apărut în nu mai știu ce ziar un interviu al lui Iulian Sârbu, șeful de la DGCO Argeș. În articol erau afirmații ale lui la adresa fetelor, cum că nici ele nu știu dacă sunt victime sau nu și că, de fapt, eu le-am pus un gard electric de jur împrejur ca să le țin pe ele înăuntru, că tot fug, iar ei s-au săturat să se tot ducă să mi le adune mie de pe stradă. Eu am făcut o adresă scrisă la București pentru că voiam să știu dacă aceasta este poziția oficială a Poliției Naționale și a Biroului Central de Crimă Organizată. În același interviu, Iulian Sârbu mai susținea că ei nu lucrează cu noi pentru că eu nu am înțeles că ei nu sunt angajații mei. După ce am făcut adresa la Capitală, cu copie după articolul din ziar, de la București mi s-a răspuns că aceea nu este poziția oficială și că Sârbu a dat declarația, deci el răspunde. Însă el m-a sunat la telefon să îmi spună că nu a dat acel interviu și că nu știe nimic despre asta.”, spune Iana. „Din punctul meu de vedere, eu pot să spun că rezolv ce am de rezolvat, indiferent din ce țară este. Dacă o fată româncă este traficată într-o altă țară, putem să aflăm de ea și să o aducem. Pe rețeaua de organizații internaționale nonguvernamentale putem să le ajutăm pe fete, pentru că toate aceste organizații au o colaborare cu poliția.”, adaugă ea în completare.
Nemţii au fost cei care au propus-o pentru titlul de ”Europeanul anulului 201
0”
Despre distincția de „European al anului 2010”, pe care a primit-o de la Reader’s Digest, Iana Matei povestește amuzată că un redactor de la revistă i-a spus că a fost propusă pentru acest premiu de către colegii lui din Germania, care aflaseră despre ea de la un fotoreporter român. În cei 15 ani de existență a revistei de talie mondială, care este publicația „Reader’s Digest”, pentru prima dată laureatul acestui premiu a fost desemnat un român. În activitățile ei de combatere a flagelului pe care îl reprezintă traficul de ființe umane, Iana Matei a cooperat cu agenția UNODC (Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă Organizată) și a făcut parte dintr-o comisie de experți ce a elaborat niște manuale de consiliere pentru NATO, în ce privește problemele luptei împotriva traficului cu ființe umane.
Adriana Gândilă
0 Comentarii