”Harta tăierilor de pădure” din judeţul Argeş

# A fost realizată online de ONG-ul „Plantăm fapte bune în România”, după ce județul nostru a fost raportat că deține locul 1 în topul defrișărilor ilegale. În perioada 2009-2011, conform unui studiu realizat de organizația ecologistă Greenpeace, cele mai multe cazuri de tăieri ilegale au fost înregistrate în Argeș, în număr de 6458. De altfel, „Harta tăierilor de pădure” ne oferă o imagine de ansamblu îngrijorătoare la capitolul defrișări, fiind un instrument de lucru foarte util al iniţiativei non-guvernamentale „Plantăm fapte bune în România”. Conform hărţii realizate la nivelul județului nostru, din anul 2012 până acum, sunt marcate 178 de zone unde sunt tăiate păduri, asta în contextul în care suprafaţa totală a Argeșului este împădurită în proporţie de 39.6%. Punctele fierbinţi din județ, unde raportările în materie de defrișări se ţin lanţ, sunt zona Muscel, cu Valea Mare Pravăţ, Albeştii de Muscel, Bughea de Jos, Rucăr, Dâmbovicioara și Lereşti, apoi zona Lacului Vidraru, după care urmează  zonele Corbi – Nucşoara și Valea Cârcinovului, prin comuna Beleţi-Negreşti. După Argeș, în acest top al defrișărilor, se află Suceava, cu 161 de cazuri semnalate, dar la o suprafaţă împădurită mult mai mare decât a noastră, de 49.2%. În total, pe această hartă realizată la nivel național, sunt semnalate 1284 zone unde se defrișează constant, în contextul în care pădurile ocupă  6. 380. 000 hectare din suprafaţa totală a ţării. Trebuie menţionat că această hartă a tăierilor ilegale a fost realizată pe baza sesizărilor făcute de cetățenii din diverse zone unde s-au constatat defrișări și ea are rolul de a atenţiona autorităţile de efectele devastatoare ale acestui fenomen. Iată ce ne-a declarat Marin Toma, coordonatorul acestui proiect în judeţul Argeş: „Am vrut ca harta realizată de noi să fie un instrument prin care oamenii să poată interacţiona cu autorităţile. Înainte de crearea ei am avut foarte multe discuţii cu voluntari, care observau diverse zone unde existau tăieri masive, dar nu aveau timp să se ducă la poliţie să raporteze. Harta a fost creată ca un instrument online extrem de eficace din punct de vedere al avertizării publice. S-a dorit ca ea să fie o interfaţă între voluntari şi autorităţi. Aceste raportări sunt făcute de diverși cetățeni care observă ce se întâmplă în localitățile lor sau în altele, unde călătoresc, și care nu sunt neapărat specializaţi în domeniul silvic. Ei au rolul unui avertizor public. Important de precizat și că nu toate tăierile care ni se raportează sunt ilegale. Pot fi și raportări făcute greşit. Unele tăieri de pădure sunt făcute potrivit planului de amenajament silvic şi atunci ele sunt în regulă, doar că cetăţeanul simplu, care observă fenomenul, nu are de unde să cunoască acest lucru. El vede doar pădurea tăiată la ras și informează. Noi nu facem decât să atragem atenţia asupra fenomenului. Apoi, pentru a identifica zonele tăiate sau rărite ilegal, potrivit raportării făcute, un inginer silvic va verifica imaginea de pe site sau va merge pe teren pentru a analiza dacă raportarea este făcută corect. Iar în cazul în care această persoană specializată va considera că tăierea respectivă încalcă normele legale, atunci vom contacta autorităţile”.
Alex Vlaicu