Web Analytics
scris joi, 19.03.2020

Exclusiv. Răspuns devastator al Ministerului Culturii despre blocul din centru al firmei Titidan. Actul de vânzare este nul de drept. Primăria Piteşti avea drept de preempţiune obligatoriu şi nu l-a exercitat

# Clădirea cumpărată de la Petrom OMV și demolată de S.C. Titidan S.R.L avea clasificare de monument istoric
# Potrivit art. 4, alin. 4, din Legea 422/2001, „monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preempțiune al statului român… sub sancțiunea nulității absolute a vânzării” # Tot conform prevederilor Legii 422/2001, art. 23, alin. 4, „autorizațiile prevăzute la alin. (3), emise fără avizul instituțiilor abilitate prin lege și fără respectarea condițiilor acestora, sunt nule de drept”

Exclusiv. Răspuns devastator al Ministerului Culturii despre blocul din centru al firmei Titidan. Actul de vânzare este nul de drept. Primăria Piteşti avea drept de preempţiune obligatoriu şi nu l-a exercitat

Deja celebrul scandal al ridicării de către firma Titidan a unui bloc de 10 etaje fix în centrul Piteştiului revine în actualitate. De această dată, vă prezentăm un răspuns devastator al Ministerului Culturii trimis doctorului Tiberiu Irimia, Institutului Naţional al Patrimoniului şi Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş, răspuns legat de neregulile comise de Primăria Piteşti în toate etapele, adică vânzare, demolarea imobilului cumpărat și avizarea pentru ridicarea viitorului bloc. Subliniem faptul că Primăria nu trebuia să elibereze autorizaţie de demolare pentru clădirea pe locul căreia se ridică blocul Titidan şi nici autorizaţie de construcţie în lipsa avizelor obligatorii de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş. Răspunsul, unul foarte elaborat, argumentat şi documentat, a fost semnat de către secretarul de stat Liviu Brătescu. După cum veţi vedea în cele ce urmează, conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, autorizaţiile emise fără avizul instituțiilor abilitate prin lege și fără respectarea condițiilor acestora, inclusiv exercitarea dreptului de preempțiune, sunt nule de drept.

Clădirea demolată pentru blocul Titidan era pe lista „monumentelor istorice de grupă valorică B”

Concret, dr. Tiberiu Irima a solicitat Ministerului Culturii să precizeze dacă imobilul situat în b-dul I.C. Brătianu nr. 54, Pitești, se afla la data de 20.03.2018 (data emiterii de către Primăria Pitești a autorizației de construire nr. 191 către societatea Titidan SRL) în interiorul perimetrului sitului urban „B-dul Republicii”, respectiv dacă deținea statutul juridic de monument istoric. Doctorul Irimia a solicitat, de asemenea, ministerului să precizeze dacă la acel moment imobilul situat în b-dul I.C. Brătianu nr. 54, Pitești, jud. Argeș, deținea statutul juridic de monument istoric.
Iar răspunsul Ministerului Culturii este cât se poate de clar: „În Lista Monumentelor Istorice aprobată prin Ordinul MCC nr. 2314/08.06.2004 figurează, înscris sub codul AG-II s-B-13432, Situl urban «B-dul Republicii» din municipiul Pitești, cu următoarea adresă: b-dul Republicii, de la intersecția cu strada Aurora… Această delimitare și descriere a sitului urban «B-dul Republicii» din municipiul Pitești s-a menținut și în Lista Monumentelor Istorice din 2010 și în LMI 2015. Așadar, imobilul situat în b-dul I.C. Brătianu nr. 54, Pitești, jud. Argeș, deține regimul juridic de monument istoric, fiind parte din monumentul istoric de grupă valorică B, categoria sit, clasat sub denumirea Situl urban «B-dul Republicii» (cod LMI AG-Il-s-B- 13432)”.
Tot secretarul de stat Liviu Brătescu mai spune că, premergător emiterii Autorizației de construire nr. 191/20.03.2018 de către Primăria Pitești, „Ministerul Culturii nu a identificat până în prezent o solicitare de aviz sau vreun aviz emis pentru imobilul din b-dul I.C. Brătianu nr. 54, Pitești”, aviz ce trebuia solicitat de către SC Titidan de la Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş.

Trebuia aviz de la Direcţia de Cultură Argeş înainte de demolare

Doctorul Tiberiu Irimia (foto) a mai solicitat Ministerului Culturii să precizeze dacă la data de 28.01.2014 (data eliberării de către Primăria Pitești a Autorizației de demolare a clădirilor existente pe terenul situat în b-dul I.C. Brătianu nr. 54, Pitești) acest imobil deținea statutul de monument istoric, dacă era necesar avizul Ministerului Culturii premergător emiterii acestei autorizații de demolare, respectiv dacă a fost solicitat un astfel de aviz.
Iar secretarul de stat Liviu Brătescu spune fără urmă de îndoială: „Imobilul fiind parte din monumentul istoric de grupă valorică B, categoria sit, clasat sub denumirea Situl urban «B-dul Republicii» (cod LMI AG-Il-s-B- 13432), era necesar avizul, care trebuia emis de către DJC Argeș”.

Absența exercitării de către Primăria Piteşti a dreptului de preempțiune la vânzarea imobilului atrage nulitatea autorizației de construcție

Tiberiu Irimia a dorit să afle şi dacă la data de 25 aprilie 2013 statul român deținea un drept de preempțiune la înstrăinarea imobilului situat în b-dul I.C. Brătianu nr. 54, Pitești, jud. Argeș, respectiv dacă acest drept de preempțiune a fost exercitat.
„Nu există prevederi ale actelor normative în vigoare din care s-ar putea deduce că monumentele istorice din categoria sit sunt exceptate de la exercitarea dreptului de preempțiune. Astfel, la data de 25.04.2013, statul român deținea un drept de preempțiune la înstrăinarea imobilului situat în b-dul I.C. Brătianu nr. 54, Pitești, jud. Argeș, și acest drept putea fi exercitat prin DJC Argeș, ori un drept de preempțiune al unităților administrativ-teritoriale, care putea fi exercitat prin unitatea administrativ-teritorială”, precizează foarte clar secretarul de stat Liviu Brătescu.
Şi tot oficialul de la Bucureşti mai trage o concluzie devastatoare privind imobilul demolat pentru a face loc viitorului bloc Titidan şi de consecinţele juridice ale nerespectării legii: autorizaţiile de demolare şi construire necesitau obligatoriu aviz de la Direcţia Judeţeană de Cultură Argeş, în caz contrar autorizaţiile fiind nule de drept.
Iată ce spune legea, la articolul 23:
(1) Intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii și Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor.
(2) În sensul prezentei legi, intervențiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:
a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice și de punere în valoare care modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice.
(3) Autorizația de construire, autorizația de desființare, precum și autorizațiile referitoare la intervențiile prevăzute la alin. (2) se eliberează numai pe baza și în conformitate cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor și cu celelalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
(4) Autorizațiile prevăzute la alin. (3), emise fără avizul instituțiilor abilitate prin lege și fără respectarea condițiilor acestora, sunt nule de drept.
„Prin urmare, la data de 28.01.2014 era necesar avizul, care trebuia emis de DJC Argeș”, mai spune Liviu Brătescu.
„Pentru intrarea în legalitate, proprietarul sau titularul altor drepturi reale asupra monumentului istoric poate depune o documentație tehnică cu situația pentru care solicită avizul de specialitate și autorizația de construire/desființare a autorității locale, situație pe care intenționează să o păstreze, care poate fi cea existentă (care include lucrările neautorizate/neavizate), cea anterioară intervenției de construire/desființare sau o altă situație. După parcurgerea procedurii de avizare, poate obține avizul favorabil pentru intervenții în forma depusă a documentației sau într-o formă modificată, potrivit propunerii comisiilor de specialitate, sau solicitarea poate să fie respinsă”, mai spune secretarul de stat în Ministerul Culturii.

„Desființarea și distrugerea monumentelor istorice sunt interzise și se sancționează conform legii”

Doctorul Irimia le-a cerut oficialilor de la Ministerul Culturii şi să precizeze dacă, în situația demolării unui monument istoric, respectiv în cazul realizării lucrărilor de construire în legătură cu un monument istoric, precum și în zona de protecție a unui monument istoric fără a exista avizul Ministerului Culturii, există o pagubă ce se produce patrimoniului cultural național, respectiv care sunt măsurile pe care le întreprinde Ministerul Culturii pentru recuperarea acestor pagube.
Şi aici răspunsul Ministerului Culturii nu lasă loc de interpretări: conform prevederilor art. 11, alin. (2), din Legea nr. 422/2001 „desființarea, distrugerea parțială sau totală, profanarea, precum și degradarea monumentelor istorice sunt interzise și se sancționează conform legii”.
Conform prevederilor Codului Penal, art. 253: Distrugerea

(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum și înlăturarea măsurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) privește bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.
(5) Dispozițiile prevăzute în alin. (3) se aplică chiar dacă bunul aparține făptuitorului.

Cercetarea faptelor de mai sus este de competența organelor de urmărire penală, iar existența unui eventual prejudiciu poate fi stabilită în urma unei acțiuni judiciare, formulate cu încadrarea în termenul de prescripție.

Distribuie!

0 Comentarii

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Săgeţile statului subteran SORIN ROŞCA STĂNESC

Săgeţile statului subteran

SORIN ROŞCA STĂNESCUPolitică / 12 iulie Sunt produse dovezi peste dovezi, din care reiese că oamenii de bază ai statului subteran au şantajat oameni...

Din ediția tipărită