Exclusiv. Motivarea instanţei în Dosarul Cianurilor de la Aro. Exclusiv. Motivarea instanţei în Dosarul Cianurilor de la Aro

de | 18.06.2021 10:08 | Actualitate, Dezvăluiri, Politica si Administratie

Două procese l-au avut ca inculpat pe Vasile Tofan (foto medalion), din cauza situației depozitului de deșeuri și cianuri de la Câmpulung, de pe fosta platformă ARO. Acuzațiile au vizat neluarea măsurilor legale de manevrare, transport și eliminare a deșeurilor. Într-un caz a fost vorba de cele duse la depozitul de la Glina, în cel de-al doilea – de incendiul produs în 2013 pe platforma industrială câmpulungeană.

Tofan a scăpat de penitenciar, însă peste 1.000 tone de deșeuri zac în Câmpulung

În cazul Glina, Tofan a scăpat de condamnare după ce a beneficiat de aplicarea legii mai favorabile, cu consecința intervenirii prescrierii răspunderii penale. Asta după ce prima instanță hotărâse ca Tofan să primească cinci ani de închisoare, iar firma Global Eco Center – o amendă de 600.000 de lei. Procesul pentru cele întâmplate pe fosta platformă ARO s-a încheiat înainte de Paște anul acesta. În primă instanță, Vasile Tofan primise trei ani de închisoare, iar Global Eco Center a fost condamnată la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 600.000 lei. În apel, însă, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de trei ani. După cum se știe, și la acest moment zac la Câmpulung peste o mie de tone de deșeuri, substanțe periculoase și nepericuloase, iar Global Eco Center e în insolvență. Toți primarii de după incendiu au spus că vor scăpa municipiul de mizeria lui Tofan, dar… Ca să afle exact cu ce au avut și au de a face, publicăm extrase din hotărârea primei instanțe pe cazul incendiului, instanța de fond fiind cea care a completat probele la dosar și le-a analizat pentru a ajunge la verdict.

Incendiul a afectat mediul înconjurător

”O parte din apa folosită pentru stingerea incendiului spăla cantitățile de deșeuri periculoase și nepericuloase (parțial sau total neambalate ca urmare a căldurii generate de incendiu) și se scurgea gravitațional în demisolul halei nr. 1, unde, de asemenea, sunt stocate cantități de deșeuri periculoase, iar o altă parte a apei, tot gravitațional, se scurgea spre un cămin colector de ape pluviale aflat la cota cea mai de jos, pozat în stânga halei (privind spre ușa de intrare în hala nr. 1).”
”Tot în nota de nr. 181 din data de 09 octombrie 2013, întocmită de Garda Națională de Mediu – Comisariatul General, s-a reținut că Agenția pentru Protecția Mediului Argeș a făcut prelevări de probe de aer la limita proprietății agentului economic, la aproximativ 50 m de sursa reprezentată de incendiu, pe direcția SE, către locuințele învecinate şi a determinat concentrații ale poluanților analizați în rapoarte de încercare. (…) Pentru valorile determinate în data de 03 octombrie 2013 se constatau depășiri la indicatorul aldehidă formică (valoare obținută 0.042 mg/m3, față de 0.035 mg/m3). Pentru determinările efectuate în datele de 04, 05 și 06 octombrie 2013 nu se mai evidențiază depășiri ale CMA. Luând în considerare valorile obținute, s-a constatat faptul ca incendiul a schimbat condițiile de calitate a aerului din zonă, respectiv incendiul a produs o alterare a caracteristicilor fizico-chimice ale factorului de mediu aer.”

Trei pompieri, spitalizați din cauza intervenției la incendiu

”Potrivit concluziilor raportului cu privire la constatările verificărilor declanșate ca urmare a incendiului din 2 octombrie 2013 întocmit de Ministerul Afacerilor Interne – Instituția Prefectului Județului Argeș, incendiul a necesitat una dintre cele mai complexe intervenții ale ISU Argeș, atât prin dimensiunea resurselor umane (112 oameni), logistice (9 autospeciale) cât și durata intervenției (9 ore). Incendiul a generat o situație de urgență cu grad sporit de risc pentru siguranța forțelor de intervenție, a mediului înconjurător și a sănătății populației din municipiul Câmpulung; nivelul de risc a fost amplificat de lipsa informațiilor despre conținutul și tipul de deșeuri din depozit, acestea, prin amestec, putând crea reacții chimice cu efecte imprevizibile (explozii, intoxicații). Lichidarea incendiului s-a făcut cu eforturi umane deosebite – rănirea și spitalizarea pentru 15 zile a trei pompieri (…).”

Nu sunt fișe pentru deșeuri, nu sunt separate substanțele periculoase unele de altele

”(…) S-au constatat de către Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Argeș următoarele: «Colectarea deșeurilor periculoase/nepericuloase de la beneficiar se face în baza contractului de prestării servicii, formulare de expediție-transport, respectiv încărcare-descărcare, fișe tehnice de securitate și buletine de analiză eliberate de laboratoare. Există registrul securizat de intrări deșeuri periculoase și nepericuloase. La recepția deșeurilor pentru stocare nu se întocmesc fișe de evidență a stocării deșeurilor în care să fie înregistrată data până la care este necesar ca deșeurile să părăsească amplasamentul, conform prevederilor autorizației de mediu. Ambalajele în care sunt depozitate deșeurile nu sunt marcate cu data intrării și data la care trebuie să părăsească amplasamentul».
În amplasament s-a constatat că nu sunt clar delimitate zonele pentru deșeurile lichide organice, lichide anorganice și deșeuri pulverulente uscate și solide; nu sunt delimitate în interiorul halelor de depozitare zonele de stocare temporară deșeuri periculoase/nepericuloase. Întreaga suprafață a depozitului (cu excepția căilor de acces pentru persoane și motostivuitor și a unei zone unde erau depozitate cubitainere goale) era ocupată de deșeuri, iar spațiul lăsat pentru căile de acces era insuficient pentru efectuarea operațiunilor de manipulare și pentru a permite accesul rapid la toate tipurile de deșeuri stocate. Hala de depozitare nr. 2 prezintă în unele zone pavimentul de beton parțial deteriorat, pe o latură a halei închiderea este parțială, iar de la aceasta înălțime în sus până la tavanul clădirii este descoperită (liberă). S-a identificat o zonă în Hala de depozitare nr. 2 în care geamul tavanului era spart, fiind posibile scurgeri de ape pluviale în interiorul halei.”

Termene nerespectate, deșeuri fără destinație

”(…) referitor la termenele stabilite prin Anexa 1 a Adresei de Informare din data de 31 octombrie 2014, s-a constatat că situația deșeurilor se prezintă astfel:
– Cantitate deșeuri periculoase de evacuat de pe amplasament, termen final 31 decembrie 2015: 2.215 tone – realizat evacuat 214,162 tone;
– Cantitate deșeuri nepericuloase de evacuat, termen final 01 octombrie 2016, 1.055 tone – realizat 700,346 tone.
S-a constatat astfel de către Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Argeș, prin Nota de constatare nr. 489N din data de 25 august 2016 (filele 94, 95, volum II d.u.p), faptul că societatea inculpată, S.C. Global Eco Center S.R.L, nu a respectat termenul final de evacuare a celor 2.215 tone deșeuri periculoase existente pe amplasamentul punctului de lucru al operatorului economic, respectiv data de 31 decembrie 2015.

(…) În concret, în cauză există probe suficiente pentru a desprinde concluzia că inculpatul Tofan Vasile, având calitatea de administrator al societății GLOBAL ECO CENTER SRL, în cursul anului 2014 nu a respectat termenele de stocare a deșeurilor periculoase înainte de valorificare (3 ani) sau eliminare (1 an), iar până la data de 31 decembrie 2015, nu a eliminat în totalitate deșeurile periculoase de pe amplasamentul din municipiul Câmpulung. (…) În cursul judecății, inculpatul a declarat că, în momentul în care aducea un deșeu în depozit, nu exista informația că acel deșeu trebuia eliminat sau valorificat. Eliminare însemna stocare definitivă într-o groapă sau ardere într-un cuptor, iar valorificare însemna ca acelui deșeu să i se dea o utilitate economică, fie să i se dea cuiva să îl refolosească, fie să fie reciclat. Inculpatul a declarat că, la data când au venit în control organele, nu au putut să îi spună dacă un anumit deșeu trebuia distrus sau valorificat. În acel moment, inculpatul știa că are doar deșeuri de eliminat. Inculpatul proceda astfel: ținea deșeul trei ani de zile, poate găsea soluții de valorificare, iar la o mare parte le găsea soluții de valorificare. În fișa de valorificare și stocaj le trecea ca o marfă, intrau cu un preț și ieșeau cu un alt preț. În momentul în care înregistra un deșeu în contabilitatea societății, se preciza dacă va fi distrus sau valorificat, dar cu semnul întrebării pe fișa de evidență și stocare; dacă deșeurile era pentru eliminare și pe parcurs se găseau soluții, făcea mențiuni în fișa de evidență și stocare”.

Instanța a reținut din declarațiile inculpatului că acesta recunoaște că la intrarea în amplasament a deșeurilor nu stabilea destinația finală a acestora, respectiv care urmau să fie eliminate și care urmau să fie valorificate. Inculpatul a recunoscut că ținea pe amplasament deșeurile o perioadă de 3 ani, în eventualitatea în care găsea soluții de valorificare a deșeurilor. Cu ocazia cercetării la fața locului, s-a stabilit că pe ambalaje, pe lângă mențiunea «eliminare», era trecută mențiunea «dată limită» sau «dată expediție», fără a se putea stabili dacă acestea reprezentau data eliminării sau data valorificării.

Dezinteresul inculpatului faţă de situaţie

”Referitor la inculpatul Tofan Vasile, instanța (…) mai reține că a pus în prim-plan interesul personal asociat locului de muncă față de interesul general al societății de a se bucura de un mediu sănătos, mai ales în contextul în care activitățile cu efect de poluare sunt tot mai frecvente. Totodată, inculpatul a avut o atitudine vădit nesinceră pe parcursul procesului penal, neasumându-și în niciun fel responsabilitatea pentru cele întâmplate și neconștientizând gravitatea faptei sale. Acesta a invocat că nu poate evacua deșeurile de pe amplasament, pentru că societatea a intrat în insolvență, iar în momentul în care va fi aprobat planul de reorganizare va îndeplini întocmai obligația de a evacua deșeurile. Inculpatul nu a fost interesat în niciun fel de faptul că deșeurile periculoase (în cantitate de 1.932,76 tone) au rămas abandonate pe amplasamentul din Câmpulung, județul Argeș.”

Inculpaţii nu au pus documente la dispoziţia experţilor

”Pe parcursul efectuării lucrării de specialitate (n.r. – efectuarea expertizelor), cei doi inculpați au exercitat cu rea-credință drepturile procedurale, comunicând înscrisuri diferite celor doi experţi. Expertul contabil (…) a învederat instanței, la data de 01 iulie 2019, faptul că domnul Tofan Vasile i-a prezentat un set de documente, dar niciunul pe baza căruia să se poată răspunde la vreun obiectiv dintre cele stabilite de instanță. La întrebarea expertului privind data la care Tofan Vasile îi poate prezenta actele referitoare la întocmirea expertizei, inculpatul i-a spus că «nu mai devreme de un an», aspect menționat în procesul-verbal din data de 25 iunie 2019. Instanța a acordat numeroase termene de judecată, întrucât inculpații nu au pus la dispoziția experților înscrisurile aflate în posesia lor, pentru a se răspunde obiectivelor trasate de instanță. Prin atitudinea procesuală, cei doi inculpați au încercat tergiversarea cauzei, urmărind, de fapt, împlinirea termenului de prescripție specială a răspunderii penale.” În actul de sesizare a instanței, s-a reținut în fapt că Global Eco Center SRL Iași, punct de lucru în municipiul Câmpulung, și administratorul său, Tofan Vasile, nu au luat și nu au respectat măsurile obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase, nerespectând în acest fel măsura nr. 4 dispusă de Garda Națională de Mediu.
Cătălin Ioan Butoiu

Citește și Punct final în cazul incendiului la depozitul de deşeuri de la Câmpulung / Vasile Tofan a fost condamnat, dar a scăpat de închisoare

Citește și Acarul Păun din incendiul de la Global Eco Center a primit o amendă de 3.000 de lei

Distribuie!

Articol scris de Jurnalul de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii