# Blamul public l-a obligat să se retragă din rândul iniţiatorilor # Conflict de interese? Parlamentarul argeșean se număra printre cei 10 inițiatori care sunt și proprietari de păduri # Propunerea legislativă a fost retrasă marți 17 iunie, urmând a fi redepusă cu modificări după vacanța parlamentară.
În urmă cu nouă luni, în septembrie 2013, 37 de deputați PSD și unul PC inițiau o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 cu modificările și completările ulterioare privind Codul Silvic. Mai precis, o serie de amendamente la Codul Silvic prin care parlamentarii doreau să dea liber la defrişări în pădurile private, iar în loc să se construiască hoteluri și SPA-uri. Coincidență sau nu, zece din cei 38 de deputați care au semnat inițiativa legislativă, sunt proprietari de păduri, iar printre ei se numără și argeșenii Cătălin Rădulescu și Mircea Drăghici. Propunerea legislativă foarte controversată a fost respinsă în Senat pe 17 martie a.c., iar pe 16 mai a.c. a primit un punct de vedere negativ de la Guvern. Ținută oarecum departe de ochii opiniei publice, propunerea legislativă a ajuns în atenția presei centrale în urmă cu două săptămâni și a stârnit un mare val de reacții negative, ajungând să fie numită generic „Legea defrișării”. Asta și în condițiile în care în țara noastră defrișările în exces au făcut prăpăd după Revoluție: în perioada 1990-2011 în țara noastră au dispărut ilegal 3 hectare de pădure în fiecare oră, paguba depășind 5 miliarde de euro. În total, peste 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal, iar asta conform datelor oficiale. Neoficial, paguba este mult mai mare.
Pe 17 iunie, propunerea legislativă a fost retrasă, urmând a fi redepusă în altă formă după vacanța parlamentară. O retragere care a fost făcută fără îndoială în primul rând din cauza valului de reacții negative și justificate ale mass-media, ONG-urilor și opiniei publice. Inclusiv ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, a spus clar că nu va susţine astfel de propuneri, mai ales că abia a trimis spre dezbatere în Parlament un nou proiect de Cod Silvic.
Aflați în cele ce urmează ce au de spus cei doi deputați argeșeni de pe lista de inițiatori.
Cătălin Rădulescu o dă la întors: „Făcusem această propunere legislativă ca să dezvoltăm Transfăgărășanul”
După cum ne-a declarat deputatul Cătălin Rădulescu, inițiatorul principal al propunerii „marți (n.r. – pe 17 iunie) am hotărât să o retragem, o vom redepune cu modificări după vacanța parlamentară. Nu s-a înțeles cum trebuie această inițiativă legislativă, care mie mi se pare foarte bună”. Iată ce spune parlamentarul argeșean și despre potențialul conflict de interese, având în vedere că și el este proprietar de pădure: „Am moștenit o pădure de 4000 de metri pătrați la Drăganu. Însă ea nu are nicio legătură cu propunerea legislativă. Pădurea pe care o dețin este una tânără, nu pot să tai nimic. În afară de asta, ce turism am putea face la Drăganu? Nu este o zonă cu potențial turistic.”
Cătălin Rădulescu o dă la întors și în ceea ce privește scopul propunerii legislative: „Aceasta viza numai pădurile montane, nu cele din comune care nu sunt în munți. Propunerea legislativă trăgea pentru Transfăgărășan. Prin această propunere, noi doream să dezvoltăm Transfăgărășanul.” Dacă era așa, de ce nu s-a specificat în propunere sintagma „Transfăgărășan”? În afară de asta, Transfăgărășanul ocupă o porțiune minusculă raportat la toată suprafața montană a României.
Potrivit amendamentelor depuse de cei 38 de deputați, orice proprietar de teren forestier ar putea să-şi defrişeze legal întreaga suprafaţă de pădure pentru a-şi construi pensiuni, spaţii de agrement, baruri, piscine şi spa-uri, totul în scop turistic. Cei 38 de deputaţi propun ca pădurile să poată fi introduse în intravilan, adică o zonă în care se poate construi, dacă este destinată unităţilor turistice. Potrivit modificării propuse de inițiatori, la articolul 37, alineatul 2, litera b), se permite scoaterea din fondul forestier naţional până la 100% din suprafaţa pădurii private, şi nu doar 5%, maximum 200 de metri pătraţi, aşa cum prevede legea actuală.
Mircea Drăghici: ”M-am retras de pe lista inițiatorilor pe 16 iunie”
L-am contactat și pe deputatul Mircea Drăghici, celălalt parlamentar argeșean cu pădure aflat pe lista inițiatorilor controversatei propuneri legislative. Conform declarației de avere postate anul trecut, Mircea Drăghici deține 5.000 mp de pădure în comuna Arefu.
Mircea Drăghici a fost foarte reținut și laconic: „Spre știința dumneavoastră, m-am retras pe 16 iunie de pe lista inițiatorilor propunerii legislative. Iar acest lucru se poate vedea dacă consultați documentele ședinței din acea zi a Biroului Permanent al Camerei Deputaților. Nu am alte comentarii de făcut. La revedere.” Prin această retragere, Mircea Drăghici consideră că a scăpat de orice răspundere sau riscuri de presiune mediatică negativă privind propunerea legislativă. Însă dacă ne uităm cu atenție la data retragerii sale de pe lista inițiatorilor, se poate vedea că ea a fost făcută la doar câteva zile după ce în presa centrală a izbucnit scandalul „Legii defrișării”, cu multe critici la adresa inițiatorilor și implicit a sa. Întrebarea legitimă care se pune este de ce Mircea Drăghici nu s-a retras mai devreme de pe lista inițiatorilor – în mai în aprilie sau în oricare altă lună începând din septembrie 2013 – și a făcut-o exact în perioada în care a izbucnit scandalul mediatic? Iar în loc să dea tot felul de comunicate de presă prozaice și pline de „realizări mărețe”, „Deputatul Tău” ar face mai bine să vină cu explicații pertinente la probleme de interes public. Inclusiv de ce s-a numărat printre inițiatorii proiectului legislativ controversat privind defrișarea pădurilor și de ce a dat bir cu fugiții de pe lista inițiatorilor după ce proiectul a făcut valuri în presă.
Denis Grigorescu
0 Comentarii