Raportul lui Ponțiu Pilat, al cincilea prefect al Iudeei, către suveranul Imperiului Roman, Cezarul Tiberiu, face parte din seria scrierilor nebiblice care atestă existența lui Iisus Hristos și conjunctura în care s-au petrecut acele fapte, care au marcat nu doar istoria umanității, ci chiar existența acesteia. Fac o abatere mică de la tema acestui articol și am să citez ce mi s-a părut mie, din întregul raport, cel mai important pasaj, adică ce i-a spus Ponțiu Pilat lui Iisus din Nazaret: „Nu știu dacă tu ai citit pe Socrate sau pe Platon, dar un lucru îți spun, că în predicile tale se află o simplitate maiestuoasă, care te ridică mult mai sus, deasupra acestor filozofi”. Raportul lui Pilat despre tulburările din Ierusalim de după răstignirea lui Iisus reprezenta o uzanță a funcționarilor statului roman cu orice ocazie importantă. Alături de darea de seamă de la încheierea mandatului, aceste uzanțe, devenite în timp obligativități, sunt pietre de hotar care marchează activitatea unui funcționar public. Faptul că acum au devenit opțiuni ale funcționarului public arată slăbiciunea pe care o traversează statul nostru. Slăbiciune care va trece, cred eu.
În continuare și având legătură cu cele de mai sus, vă propun un mic exercițiu de imaginație în care să vedem cum ar arăta un raport al celui mai important funcționar public aflat de față la inaugurarea Muzeului ”Brătianu” sau, după numele care a consacrat clădirea, Vila Florica de la Ștefănești. Așadar, Ludovic Orban, prim-ministrul României și deloc întâmplător și președinte în funcție al P.N.L., notează ce a văzut duminică, 24 mai, la Ștefănești și noi tragem cu coada ochiului. „Mai întâi am fost la capelă, să ne închinăm la mormintele Brătienilor, fondatorii partidului. Obligați de pandemie, am invitat puțini dintre liberali și partea obiectivă, adică prietenoasă, a presei. La început, în faza de socializare, îl observ cu surprindere, în apropiere, pe popa Brînzea, culmea culmilor – moștenitorul averii Brătienilor! Cunoscut ca om care are numai mână de luat, când îmi aduc aminte câți bani a încasat de la PSD pentru Vila Florica, de a ajuns milionar în euro, mi se face negru în fața ochilor și abia mai pot să-i fac semn lui Adi (Miuțescu – n.r.) să dea cu ceva, cu DDT, cu dezinfectant, să dispară din preajma mea. Observ cu plăcere că popa fuge iute, n-a mai salutat pe nimeni.
La conferința de presă, pe terasa muzeului, un pic cam răcoare. Mă impresionează plăcut doi tineri liberali, Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului «Brătianu», și Narcis Ion, directorul de la Muzeul Peleș. Le prevăd un viitor bun. Îi atrag atenția lui Adi (Miuțescu, n.r.) să nu bată monedă pe faptul că mâine, 25 mai, e ziua mea. O fi important pentru el și pentru mine, dar nu e un merit istoric. Altceva ar fi fost dacă eram născut chiar pe 24 mai. Așa, dacă n-ar fi fost bun vinul, aș fi notat aici să vedem ce se mai poate face, la primărie, cu certificatul meu de naștere. În sfârșit, coborâm în grădina muzeului să plantez un stejar, surpriza liberalilor pentru mine. De cum am văzut copilașul, că e o asemănare între un copil la naștere și un pom la plantare, mi s-a părut cam supraponderal, dacă nu cumva spre pubertate. L-am întrebat pe Adi (Miuțescu, n.r.) dacă e vreun pădurar de față, ca specialist. Mi-a spus că nu, acum sunt toți cu PSD-ul. I-am atras atenția să rezolve urgent problema, toți pădurarii să fie liberali.
Oricum, am notat că stejarul plantat de mine a fost ca un copilaș care s-a născut fără moașă. Îi spun prefectului (Emi Soare, n.r.), care bătucea pământul lângă mine, să treacă des să vadă de stejăruț, iar directorul muzeului să-l ude zilnic, să nu cumva… Doamne-ferește!”
În încheiere, parcă am văzut ceva că „vinul a fost foarte bun”, dar nu sunt sigur.