Francezii de la Renault au demarat procesul de modernizare a uzinei de la Mioveni, proces în urma căruia în anumite secţii precum cea de presaj, unde sunt produse elementele de caroserie, nivelul de robotizare va urca la 30%, faţă de 10% anul trecut. Odată cu acest plan, compania a demarat şi un proces de plecări voluntare, în urma cărora angajaţii primesc între 10.000 şi 100.000 de lei net dacă părăsesc voluntar compania, potrivit unui anunţ oficial. „Cu muncitorii ale căror poziţii dispar în urma automatizării sunt diverse soluţii. Spre exemplu, am demarat un proiect al plecărilor voluntare. Nu avem o cifră pentru acest proiect, dar ultima oară când am avut plecări voluntare, în 2013, au plecat circa 200 de salariaţi“, a spus Cornel Olendraru, directorul uzinei Vehicule din cadrul Automobile Dacia, care are în subordine peste 7.000 de angajaţi împărţiţi între presaj, caroserie, vopsitorie şi asamblare vehicule. Pe măsură ce gradul de automatizare a uzinei va creşte de la 5 la 20% în total în secţiile de producţie, potrivit lui Nicolas Maure, preşedintele Dacia, se vor elimina între 500 şi 1.000 de locuri de muncă din cele 14.000 cât are în prezent compania. „Posturile grele cum sunt cele din presaj generează mai multe probleme de calitate deoarece omul oboseşte, nu poate ţine un anumit ritm şi trebuie să controlezi mai bine pentru a menţine calitatea“, a subliniat directorul uzinei Vehicule Dacia. Ar mai fi de spus că deși conducerea companiei țintea disponibilizarea unui număr de 300 de disponibilizați, prin acest sistem voluntar s-au înscris circa 650 de angajați. Despre impactul acestui program de robotizare cuplat cu unul de disponibilizări voluntare am discutat cu Nicolae Pavelescu, liderul Sindicatului Automobile Dacia și cu vicepreședintele Dacia, Constantin Stroe.
Nicolae Pavelescu: „Cei care aveau boli profesionale au primit un miliard de lei net”
# În programul de disponibilizări voluntare s-au înscris mai mulți oameni decât își dorea conducerea companiei. Cum a fost gestionată această situație?
– În primul rând trebuie să spun că acest demers era necesar din două puncte de vedere. În primul rând pentru că aveam oameni cu capacitate redusă de muncă sau boli profesionale care erau asistați social și în al doilea rând pentru că aveam oameni cu o anumită vârstă care nu mai puteau face față lucrului în bandă. Acestor două categorii li s-a adresat acest program, iar el și-a atins scopul în totalitate și într-un caz și în celălalt.
# Câți oameni au dorit să plece și câți pleacă în final?
– S-au înscris 650 de persoane dar de plecat pleacă 480. Prioritate au avut cei de care am vorbit, iar ceilalți au fost respinși din cauza vârstei mai tinere, în jur de 45 de ani, și din cauza atingerii plafonului financiar alocat de companie. Dar ei trebuie să știe că acest program se va relua și la anul probabil și atunci, dacă vor mai dori, vor avea prioritate la înscrierea pe liste, vor fi primii înscriși.
# Câți bani a încasat un disponibilizat?
– Cei care aveau boli profesionale sau alte probleme de genul acesta au primit un miliard de lei vechi net, iar ceilalți care erau sănătoși, dar au prins condițiile de disponibilizare au primit 900 de milioane de lei vechi net. Eu consider că, date fiind aceste sume, oamenii au primit o compensație bună.
Constantin Stroe: „Impactul social nu numai că nu este negativ, dar nici nu există. Iar numărul celor care vor să plece benevol este mult mai mare decât îşi planificase compania”
# Chestiunea robotizării uzinei de la Mioveni este intens dezbătută acum în spațiul public. Pare cumva o grabă a francezilor în această direcție?
– Nu, nu vorbim de așa ceva. În primul rând, această intenție de robotizare a uzinei a fost anunțată public de multă vreme, doar că acum fiind demarat programul de disponibilizări voluntare ea a ajuns în atenția publicului.
# Care sunt avantajele înlocuirii oamenilor cu roboți la Mioveni?
– Creșterea gradului de automatizare la Mioveni, căci despre aceasta vorbim, are un dublu avantaj. În primul rând, acest demers ajută uzina din punctul de vedere al competitivității, al performanțelor pe piața pe care ne aflăm. Nu poți să produci fără să ții cont de piața căreia te adresezi. Iar ridicarea nivelului de automatizare ne va face mai competitivi pe această piață.
# Și al doilea avantaj?
– Al doilea mare avantaj este acela că perioada de amortizare a acestor investiții este foarte scurtă, iar acest lucru se va reflecta cu siguranță și în situația financiară a societății.
# Această robotizare în creștere nu poate avea, până la urmă, un impact social negativ pentru oamenii de la Dacia, pentru zona Mioveni?
– În 2000, când s-a pus pentru prima oară problema robotizării, eu am fost cel care m-am opus vehement pentru că atunci aveam un efectiv de angajați uriaș și ar fi fost o nenorocire să-i înlocuim cu mașini. Acum vorbim în alt context. Iar impactul social nu numai că nu este negativ, dar nici nu există. Iar numărul celor care vor să plece benevol este mult mai mare decât își planificase compania.
Florin Silvestru
0 Comentarii