Astăzi, 7 decembrie, la Cinema Timiș, a avut loc conferința de presă care marchează, în
mod simbolic, finalul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, unde
oficialitățile orașului și ale județului și-au spus cuvântul despre ce a însemnat acest an pentru
Timișoara și care este viitorul cultural al acestui oraș.
În cadrul conferinței, primarul orașului Timișoara, Dominic Fritz, a abordat subiectul
transformării orașului prin intermediul culturii și a evidențiat relația strânsă a Timișoarei cu
Europa. Acesta a împărtășit, de asemenea, planurile pentru viitorul orașului.
„Peste 50 de companii au devenit parte a programului cultural, încheind parteneriate cu
Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, și peste 20 de milioane de lei au
constituit contribuțiile lor.
Deși probabil întrebarea de pe buzele tuturor este câți bani s-au investit în această
capitală, amintesc că programul a fost unul multianual și sunt peste 20 de milioane de euro
investiți de cei trei finanțatori pe toată durata proiectului, inclusiv anul acesta. În ceea ce
privește Primăria Timișoara, pot să spun că doar anul acesta bugetul total pentru instituțiile de
cultură și Centrul de Proiecte, fără investițiile separate, a fost de aproape 30 de milioane de
euro, 145 de milioane de lei.
Din această sumă, jumătate a fost pentru acest an de Capitală Culturală, dar cultura în
Timișoara este finanțată într-un mod consistent oricum.
Dacă vorbim de al doilea obiectiv al capitalei culturale și de expunerea națională și
internațională, au fost peste 40 de mii de apariții având ca subiect doar capitala culturală în
media și valoarea media doar a celor din presa națională a fost de 20 milioane de euro. Am
apărut în multe publicații internaționale, de la The Independent la The New York Times, deci
Timișoara chiar a reușit să se impună pe scena internațională.
Am dus această diplomație a Timișoarei și în afara țării, în 15 Institute Culturale
Române au avut loc evenimente care au avut ca tema această capitală europeană.
Președintele Consiliului Județean, Alin Nica, a adus în discuție potențialul turismului
cultural în regiune, subliniind importanța facilitării accesului publicului larg la evenimente
culturale. De asemenea, a evidențiat potențialul titlului de Capitală Europeană a Culturii,
subliniind impactul pozitiv pe care acest titlu îl are asupra întregii regiuni.
„Ceea ce ne-am propus a fost să implementăm o viziune complementară cu ceea ce și-a
propus Primăria Timișoara. Dacă Primăria și-a propus să meargă pe orizontală și să cuprindă
toate cartierele cu această efervescență a culturii, noi ne-am propus să mergem pe verticală, să
punem accent pe evenimente care promovează excelența artistică și impactul major, să aducem
laolaltă foarte mulți timișoreni și vizitatori și să răspândim teritorial efectele pozitive ale titlului
de capitală, chiar dacă dosarul de candidatură al Timișoara nu avea o componentă teritorială
pregnantă în afara Timișoarei. Am ajuns la Lugoj cu Festivalul Enescu, am ajuns la Sânnicolau
Mare cu Retracing Bartok, la Peștera Românești într-o incursiune inedită a muzicii clasice.
Nu în ultimul rând, când vorbim de excelență artistică, ne-am gândit să facem aceste
evenimente care să dea o dimensiune europeană acestui titlu. Îmi spunea un prieten din Viena că
a fost foarte mândru să vadă zilele acestea afișe cu Constantin Brâncuși. Cred că acest apogeu
al programului Cultural reprezintă o veritabilă carte de vizită pentru Timișoara mulți ani de
acum încolo. Ar fi trebuit să avem mai multe evenimente de anvergură care să fie pe
billboardurile marilor capitale europene, dar cu siguranță Timișoara are oportunitatea de acum
ca în anii următori să facă acest lucru și aceasta a fost doar încălzirea pentru ce va urma.
Ramona Laczko-David, coordonatoarea proiectului cultural național Timișoara 2023, a
vorbit despre impactul programului asupra diverselor comunități și categorii de public, subliniind
efectele acestuia asupra sectorului cultural la nivel local și național. În prezentare, a abordat
temele curente ale agendei europene prin intermediul programului și a evidențiat consecințele
acestuia asupra diferitelor grupuri sociale și comunități, punând accentul pe contribuția la
dezvoltarea sectorului cultural în ansamblu.
Din perspectiva Centrului de Proiecte și a rolului său în implementarea acestui program,
nu pot să spun decât că rolul acestuia a fost unul complex și acest lucru a decurs din mai multe
roluri pe care le-a îndeplinit în această perioadă: a fost principala autoritate finanțatoare a
programului, responsabil de coerența artistică și coordonarea strategică prin găzduirea echipei
curatoriale, responsabil și de relația cu Comisia Europeană și coordonator al procesului de
monitorizare și evaluare a impactului acestui program. Astfel, sunt în curs de achiziționare trei
studii ale căror rezultate vor fi publicate anul viitor și anume: unul despre evoluția scenei
culturale, un studiu dedicat implicării publicului și un studiu dedicat guvernanței programului
cultural Timișoara 2023.
În punctul central pentru noi a fost Power Station, o componentă dedicată creșterii
capacitării sectorului cultural și cred că acest program devine unul central pentru activitatea
Centrului de Proiecte în perioada următoare și să nu uităm de rolul de organizator de
evenimente cu rolul de reprezentare.
Cel mai important, un lucru care nu s-a văzut atât de mult, a fost rolul Centrului în
negocierile legislative care s-au purtat pentru a asigura un cadru legislativ cât mai solid pentru
finanțarea proiectelor culturale în anii următori și, de asemenea, activitatea Centrului de
Proiecte în managementul spațiilor de care au beneficiat operatorii culturali anul acesta.
Pe plan local, programul a contribuit la o platformă care a încurajat artiștii locali și
internaționali să-și împărtășească creațiile și să sublinieze aspecte culturale fundamentale, cum
ar fi dreptul la identitate, la liberă exprimare și la solidaritate. Sunt criterii esențiale pentru care
Timișoara a primit premiul Melina Mercouri anul acesta și, de asemenea, multe dintre proiecte
au integrat teme sociale și s-au străduit să adapteze conținutul cultural pentru persoane cu
abilități diferite de înțelegere și participare. Acesta a fost un criteriu important pentru noi în
toate evenimentele cu rol reprezentativ pe care le-am organizat.
Eforturile Centrului de Proiecte au fost la fel de mari și în a extinde programul cultural,
avand 13 linii de finanțare pe care le-a lansat anul acesta, ceea ce a făcut ca întregul ecosistem
să aibă o creștere de 2.4 față de 2021, iar într-o statistică a rezultat că s-au format de două ori
mai multe parteneriate comparativ cu cele de la începutul anului.
Simion Giurcă, Asociația pentru promovarea Timișoarei:
Timișoara a avut, până la acest moment, peste 800.000 de nopți de cazare, iar media
nopților petrecute de turiști în oraș este de 2.25 nopți. Undeva în luna februarie vom avea date
complete despre ce a însemnat turismul în Timișoara din anul capitalei europene a culturii.
Cifrele din comunicare arată succesul pe care acest an l-a avut. În 2023, în Timișoara s-au
acreditat 253 jurnaliști români din presa locală, centrală și națională și 86 jurnaliști străini din țări
precum Croația, Grecia, Serbia, Germania, Italia, Franța , Portugalia, Ungaria, iar lista poate
continua.
Anul acesta, șapte rezidențe radio au realizat și transmis emisiuni în direct din Piața
Unirii, iar trei dintre ele au ajuns chiar de două ori. Astfel, au fost zece rezidențe radio și o
revistă tipărită, dedicate Timișoarei.
Citește și:
- Percheziții DNA la Direcția Antifraudă București din cadrul ANAF
- Dan Voiculescu a absolvit Teologia. Vrea să devină preot?
- Rechizitoriu: Primarul Georgescu se angajase și la Dacia ca să ia salarii compensatorii
- Dosarul ursului din Argeş „salvat prin omorâre” a fost soluţionat cu „Autori Neidentificaţi”!
Emisiunea „Cursa prin istorie” realizată de TVR Cultural a avut numeroase episoade
despre programul cultural.
Newsletter-ul săptămânal a reușit să strângă peste 5.000 de abonați, iar în ceea ce privește
audiența, 9,8 milioane de oameni au auzit cel puțin odată că anul acesta Timișoara poartă titlul de
Capitală Europeană a Culturii.
Cortina coboară încet peste un an plin de magie și inspirație pentru Timișoara – anul în
care a strălucit sub titlul de „Capitală Europeană a Culturii”. În decursul anului 2023, programul
cultural a reprezentat o călătorie fascinantă, susținută de o dedicare profundă pentru evidențierea
identității, diversității și avangardei culturale din Timișoara. Acest an a fost un capitol special în
istoria orașului, o ocazie sărbătorită acum, în această lună, când comunitatea reflectă asupra
experiențelor trăite și privește cu încredere către viitorul cultural al acestui oraș. Timișoara 2023
continuă. La nesfârșit.
0 Comentarii