Într-o comunicare adoptată astăzi, 16 noiembrie, Comisia face bilanțul progreselor semnificative înregistrate de cele trei state membre în ceea ce privește aplicarea normelor Schengen.

De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în timpul pandemiei de COVID 19 și, mai recent, în contextul consecințelor fără precedent ale războiului din Ucraina. Deși normele Schengen impun deja celor trei țări obligații parțiale, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost eliminate; prin urmare, acestea nu se bucură de toate avantajele care decurg din apartenența la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. Participarea deplină la spațiul Schengen este o cerință pentru aceste state membre; prin urmare, ar trebui să li se permită să adere la spațiul Schengen, având în vedere că îndeplinesc condițiile.

*Citește și: Ministerul Agriculturii a solicitat Comisiei Europene decontarea a peste 253 de milioane de euro, fonduri plătite deja către fermierii români prin AFIR

*Citește și: Ne tot pleacă din ţară minţile înalt specializate! Uite cum încearcă Guvernul să le ţină acasă!

Un spațiu Schengen mai vast va face Uniunea mai sigură, prin protecția consolidată a frontierelor externe comune ale Uniunii și printr-o cooperare polițienească eficace, mai prosperă, prin eliminarea timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor personale și de afaceri, și mai atractivă, prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne.

Bulgaria a instituit o gestionare solidă a frontierelor, cu o supraveghere eficientă a frontierelor și verificări sistematice la frontiere. Combaterea criminalității transfrontaliere este un aspect care a primit prioritate în cadrul cooperării polițienești internaționale, inclusiv cu Europol. Sistemul de informații Schengen este bine stabilit. Bulgaria a demonstrat, de asemenea, că dispune de structurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, a garanta accesul la protecție internațională și a respecta principiul nereturnării.

România asigură o gestionare solidă și de înaltă calitate a frontierelor, inclusiv în ceea ce privește supravegherea frontierelor și verificările sistematice la frontiere, și participă la cooperarea polițienească internațională. Combaterea migrației neregulamentare și a traficului de persoane reprezintă două priorități în care România este activă. Sistemul de informații Schengen este bine stabilit. În ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficace pentru a garanta accesul la protecție internațională, cu respectarea principiului nereturnării.

Bulgaria și România au încheiat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011. Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate ale Consiliului, însă de mai mult de 11 ani nu a fost luată nicio decizie a Consiliului privind eliminarea frontierelor interne. Având în vedere timpul scurs din 2011, în vederea consolidării încrederii reciproce și recunoscând dezvoltarea normelor Schengen începând din 2011, în luna martie 2022, Bulgaria și România au emis o declarație comună în cadrul Consiliului. Bulgaria și România au invitat o echipă de experți pe bază voluntară, sub coordonarea Comisiei, să analizeze aplicarea celor mai recente evoluții ale normelor Schengen.

Misiunea voluntară de informare, care a avut loc în octombrie 2022, a confirmat că Bulgaria și România nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme și instrumente, ci au și consolidat în mod substanțial aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale. În plus, aceste două țări s-au dovedit a avea rezultate exemplare în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen.

În decembrie 2021, Consiliul a confirmat îndeplinirea de către Croația a condițiilor necesare pentru a adera la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. Procesul de evaluare a avut loc în perioada 2016-2020. Acesta a inclus o vizită țintită desfășurată cu succes în 2020 pentru a verifica punerea în aplicare a acțiunilor în domeniul gestionării frontierelor externe. Croația a depus eforturi considerabile pentru a se asigura că în cadrul controalelor la frontierele externe sunt respectate obligațiile în materie de drepturi fundamentale. În special, în iunie 2021, Croația a instituit un mecanism independent de monitorizare care asigură monitorizarea independentă a drepturilor omului în cadrul operațiunilor legate de frontiere în care sunt implicați migranți și solicitanți de azil. Mecanismul implică în mod direct părțile interesate croate și este ghidat de un consiliu consultativ independent. Croația a fost primul stat membru care a instituit un astfel de mecanism. La 4 noiembrie 2022 a fost semnat un nou acord care prelungește și consolidează mecanismul independent de monitorizare. Acest nou acord reflectă pe deplin toate recomandările emise de consiliul consultativ la 27 octombrie 2022.

Etapele următoare

Sub conducerea președinției cehe, la 8 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne va vota cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne.

Context

Spațiul Schengen este cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, la care participă în prezent 22 de țări din UE (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Finlanda, Suedia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia), precum și 4 țări asociate din afara UE (Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein). Irlanda menține o clauză de neparticipare la eliminarea controalelor la frontierele interne.

*Citește și: Se îngroaşă gluma! Ministra Educaţiei, interpelată în Parlament pe subiectul agresării în Polonia a elevei de la Liceul din Ştefăneşti

*Citește și: Situaţie de avarie la Judecătoria Câmpulung

Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să facă obiectul unei serii de evaluări Schengen care să confirme dacă acestea îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea normelor Schengen. Odată ce misiunile de evaluare Schengen confirmă faptul că statul membru respectiv este pregătit să adere la spațiul fără controale la frontierele interne, este necesară aprobarea unanimă din partea tuturor celorlalte state membre care aplică integral acquis-ul Schengen. Parlamentul European trebuie, la rândul său, să își dea aprobarea.

La 10 noiembrie 2022, Parlamentul European a emis un aviz favorabil cu privire la Proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația. La 18 octombrie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a invitat Consiliul să permită aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.