# După cel de-al doilea război mondial, aproximativ 9.000-12.000 de copii născuţi din relaţiile unor norvegience cu militarii germani care ocupaseră ţara au fost trataţi ca nişte criminali. Mamele, etichetate drept „prostituate”, au ajuns în lagăre de concentrare. Copiii, taxaţi drept „şobolani”, au fost închişi în spitale psihiatrice, unde au fost bătuţi, abuzaţi şi torturaţi
Cazul dureros al familiei Bodnariu (foto), căreia i-au fost luați de către statul norvegian toți cei cinci copii în urma unor acuzații misterioase și nefondate, este departe de a se rezolva, asta și din cauza palidei și revoltătoarei reacții a autorităților române, care ezită nejustificat să pună piciorul în prag. Și atitudinea oficialilor români este cu atât mai revoltătoare cu cât cazul este extrem de dureros. Să ne reamintim cazul: este vorba o familie modestă, muncitoare, profund credincioasă, cu cinci copii. Într-o zi, poliţia a venit acasă la familia Bodnariu şi a luat doi dintre copii. A doua zi, poliţia a apărut din nou şi a luat şi ceilalţi copii, inclusiv pe cel care are doar patru luni şi este alăptat. Totul pentru că directoarea şcolii unde învaţă cei mici s-a supărat când una dintre fete a cântat melodii religioase.
Se pare – spun „se pare” pentru că autorităţile norvegiene invocă „interesul superior al copilului” pentru a acţiona într-o totală lipsă de transparenţă – că totul a pornit după ce directoarea şcolii a decis că educaţia creştină pe care o primesc copiii este periculoasă. În consecinţă, minorii au fost luaţi de la familia naturală, iar statul norvegian a deschis procedura de adopţie într-un timp record. O precizare: potrivit unor relatări din presă (singura sursă disponibilă), copiii au fost controlaţi medical şi nu s-a constatat vreo formă de abuz fizic sau psihic.
În Norvegia, tot mai multe relatări arată că aceasta este practica autorităţilor: să se folosească de declaraţii (dirijate prin întrebări tendenţioase) ale unor minori pentru ca, ulterior, aceştia să fie luaţi de la familia biologică şi daţi spre adopţie. Statisticile ne demonstrează că tot mai multe familii de străini cu rezidenţă/ cetăţenie norvegiană sunt victimele unor răpiri de minori supervizate de către stat. Norvegia are o anumită tradiţie în a distruge vieţile copiilor. După cel de-al doilea război mondial, aproximativ 9-12.000 de copii născuţi din relaţiile unor norvegience cu militarii germani care ocupaseră ţara au fost trataţi ca nişte criminali. Mamele, etichetate drept „prostituate”, au ajuns în lagăre de concentrare. Copiii, taxaţi drept „şobolani”, au fost închişi în spitale psihiatrice, unde au fost bătuţi, abuzaţi şi torturaţi. Toate aceste informații au apărut într-un amplu din prestigiosul ziar The Guardian, care invocă mărturiile supravieţuitorilor. Prin 2011, statul norvegian se certa prin instanţe cu supravieţuitorii şi refuza să-i despăgubească.
Să luăm exemplu de la alții: președintele Cehiei a refuzat să primească ambasadorul norvegian la recepția de Ziua Națională după un caz similar
Aceasta este din păcate Norvegia, o țară cu un regim aflat la limita naţional-comunismului. Cehia trăieşte o dramă asemănătoare: în 2011, copiii familiei Michalak au fost luaţi de statul norvegian şi daţi spre adopţie, deşi nu existau dovezi ale vreunui abuz. Întreaga opinie publică din Cehia s-a solidarizat cu această familie. Preşedintele Cehiei, Milos Zeman, a reacţionat: i-a scris regelui Norvegiei, a calificat drept nazistă atitudinea acestui stat şi a refuzat să-l mai primească pe ambasadorul norvegian la recepţia din 2015, de Ziua Naţională a Cehiei. În România, tăcere umilă din partea autorităţilor. Umilă, nu prudentă. Premierul Cioloş s-a justificat: „Să nu lăsăm impresia unei presiuni care poate să se întoarcă împotriva familiei respective şi a eficienţei cu care putem acţiona”. Da, se pare că familia Bodnariu a fost ameninţată de autorităţile norvegiene şi sfătuită să nu caute ajutor extern. Dar statul român nu trebuie să accepte acest şantaj, în care copiii şi familia sunt, de facto, luaţi ostatici de autorităţile norvegiene. M.S.
0 Comentarii