Prefectul Armand Călinescu l-a demis pe primarul Piteştiului
La 3 decembrie 1928, prefectul de Argeş Armand Călinescu a determinat demisia primarului comunei urbane Piteşti, Ştefan Martinescu, precum şi a delegaţiei permanente, pe fundalul controverselor dintre liberali şi ţărănişti.
S-a înfiinţat Teatrul Muncitoresc Piteşti
În 1948 are loc înfiinţarea Teatrului Muncitoresc Piteşti, spectacol inaugural, 6 martie 1948, instituţie care din martie 1958 se va numi Teatrul Alexandru Davila. Actuala clădire este folosită, ca sediu permanent, după dotările specifice, începând cu 1955. Inspector şef (1948-1959), Consilieratul pentru judeţul Argeş al Ministerului Artelor şi Informaţiilor, Mihail Ghiţescu.
Liderii PCR vizitează Piteştiul
Pe 16 februarie 1961 Gheorghe Gheorghiu Dej, Nicolae Ceauşescu şi alţi lideri politici şi responsabili guvernamentali au vizitat Piteştiul hotărând: amplasarea Filaturii Noi de la Textila şi a Combinatului de Prelucrarea Lemnului, dimensiunile urbanistice ale Schiţei de Sistematizare, începerea lucrărilor la Barajul Hidrocentralei de pe Argeş.
Bombardament american asupra Piteştiului
La 6 mai 1944 oraşul Piteşti este supus unui intens bombardament aerian american, înregistrându-se 191 de morţi, 119 răniţi grav, 453 de persoane cu îngrijiri la domiciliu. Au fost distruse parţial printre altele, Liceul Ion C. Brătianu, Biserica Sfântul Ilie, Depoul de Locomotive, Şcoala Primară Gară-Sud, Dispensarul CFR, Turnătoria Nicht, clădiri ale Regimentului I Vânători.
S-a construit podul de peste râul Doamnei
În 1912 s-a construit, sub conducerea inginerului piteştean Dimitrie G. Dima (1876-1923), din beton armat, podul peste râul Doamnei, refăcut după primul război mondial.
Carol I a fost decorat la Piteşti de conducătorul Serbiei
La 9 mai 1878, revenit la Piteşti, regele Carol I a primit din partea conducătorului Serbiei, Principele Milan, Marele Cordon al Ordinului Tacova.
Voievodatul lui Seneslau cuprindea şi teritoriul Piteştiului
Voievodatul românilor, condus de Seneslau, din stânga Oltului, având reşedinţa la Curtea de Argeş, a cuprins cu toată certitudinea, şi teritoriul de astăzi al aşezării Piteşti.
Marele prelat Macarie şi-a stabilit reşedinţa la Piteşti
În iulie- septembrie 1648 datorită tulburărilor din Bucureşti, marele prelat Macarie şi-a stabilit reşedinţa, provizoriu, la Piteşti, acolo unde în aceeaşi perioadă a revenit şi Paul de Alep.
(Informaţii selectate din “Piteşti, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
