Cum a fost trecerea de la o multinațională, ca Dacia, la un partid politic?
– Am luat-o de la zero odată cu trecerea de la multinațională la administrație; sunt obișnuit să o iau de la zero oricând, pentru că am lucrat în consultanță în România și în internațional și printre manageri de top, mulți sunt ceea ce sunt și datorită mie, știu să acționez strategic, pentru că sunt antrenat să-i învăț pe alții ce trebuie să facă și să o facă excepțional. Deci, când știi că ai o obligație de rezultat, aceea de a reuși în politică, și ca obiectiv principal să acţionez pentru schimbarea de mentalitate și la transformarea administrației astfel, nu fac decât să mă gândesc la condițiile de reușită.
Nu vi s-a spus că faceți o greșeală intrând în politică?
– Dacă mi-ar fi spus cineva care a reușit în politică, aș fi avut dubii, dar am o regulă: nu ascult pe cei care vorbesc despre politică și sunt outsideri sau care pun piedici. Cine nu face politică înseamnă că nu are grijă de el. Îmi duc crucea cu demnitate!
Ați pierdut sau ați câștigat la salariu, devenind subprefect? Cât?
– În valoare absolută am câștigat, dar în valoare relativă am pierdut. Ultima ofertă avută a fost manager de operațiuni pe un salariu net de 32.000 euro pe an în Bucureşti, la o multinațională. Ca subprefect, câștig anual aproximativ 20.000 euro. Deci?
Ce e diferit în politică, în munca de subprefect, față de ce făceați la uzină? Cu plusuri și minusuri.
– Dacă în uzină schimbam des proiectele ori lucram pe transformarea organizațională pentru a fi agil, sistemul administrativ este ierarhizat. Și se lucrează, ca și în multe companii private încă, în silozuri. În administrație, trebuie crescută comunicarea interinstituțională și să se transforme și prin crearea de competențe noi și adaptate la nevoile de mâine. Angajaților din administrație ar trebui să li se dea mai multă putere de decizie, pentru a le crește răspunderea. Nu am văzut în instituții premierea gen ”salariatul lunii” și avem mulți care sunt excepționali în administrație.
Citește și Subprefectul Bogdan Minciunescu a depus jurământul
„Nu te bate pe peștele care nu e în undiță”
Unde ați lucrat în afară, trimis de Dacia? Și ce anume v-a marcat sau ați învățat de la străinii, francezi sau africani, cu care ați lucrat?
– În Maroc am găsit că oamenii sunt prietenoși și simpli și am învățat de la ei un proverb arab: „Nu te bate pe peștele care nu este în undiță”. Și am mai învățat ce îți trebuie atunci când simţi pericolul: anume că trebuie să ai și curea și bretele.
În Franța, o problemă cu un francez se rezolvă cu o discuție, mai rar în scris. Lucrând ca manager, am observat că au multe dificultăți în a lua o decizie și am învățat să gestionez proiectele prin metoda ”Matricea Eisenhower”. Adică mă axez mult pe planificare, prevenire și căutarea de noi oportunități și mai puțin pe urgențe. Și cel mai mult din toate, am învățat să fiu proactiv, să nu aprind farurile înainte de a intra în zid. În ceea ce privește Turcia, avem multe de la ei de învățat, dar ce m-a marcat este performanța în a se vinde ca serviciu, ca job, ca orice. Totul este la nivel de expert.
Facem și noi lucruri mărețe față de ei, dar nu formalizăm, nu știm să ne vindem munca așa de bine.
Citește și Deputaţii PSD Argeş au fost cu ajutoare la familiile greu încercate din Valea Mare-Pravăţ
„Nu e greu să fii bogat, e greu să ai echilibru”
Aţi intrat sărac sau bogat în politică?
– Nici bogat, dar nici sărac. Sunt undeva pe la mijloc. După cum stă mărturie și declarația de avere, activele mele, fie imobile, fie terenuri, sunt dobândite înainte de a lucra la stat. Sunt făcute cu multă muncă, după sute de mii de km de zboruri, cu escale și cu nopţi nedormite acasă, timp de 15 ani, prin toată lumea pe unde am lucrat și unde, cred eu, iertată-mi fie lipsa de modestie, am făcut cinste României. Sunt mândru, de asemenea, că până la vârsta de 38 de ani am reușit să-mi construiesc o casă în Mioveni, orașul unde locuiesc.
Soția, copiii cum privesc intrarea dvs în politică și administraţie?
– Soţia mă susține în tot ceea ce fac, știe că reușesc orice îmi propun, indiferent de obstacole.
Cum gestionați timpul pentru ei, pentru pentru familie?
– Gestionez foarte atent timpul când sunt acasă, mă dedic în totalitate familiei. Sunt permanent în căutarea echilibrului între viața profesională și viața personală. Nu este greu să fii bogat, este greu să ai echilibru. Iar pentru a putea avea al doilea copil, am ştiut să pierd. La un moment dat, în viaţă avem de ales și e foarte important cum alegem.
”PSD Argeş trebuie să aplice regula: 20% – nou, 80% – vechi”
Ce așteptări aveți de la PSD Argeș? Și ce proiecte și planuri de carieră aveți?
– Să continue transformarea frumoasă la care asistăm și să nu facem schimbări bruște. Dacă putem, să aplicăm regula 20% – nou, 80% – vechi. Nu trebuie acțiuni de ruptură, iar pentru a avansa trebuie să continue strategia actualei echipe de conducere, de a crește resursa umană și brandul politic redutabil care este PSD în județul Argeș. De fapt, trebuie să continuăm să punem cetățeanul pe primul loc și să fim uniţi ca să ajungem departe. Ca plan de carieră, aleg să urc pe trepte, nu să iau liftul, e mai sănătos așa! Am fost consilier local la Mioveni și astăzi sunt subprefect. Sunt om de echipă și rămân la dispoziția partidului. Dacă vor avea nevoie de competențele mele pentru a reprezenta Argeșul la București, în executiv, oricând sunt la dispoziție. Vom vedea însă ce ne rezervă viitorul. Nu fac planuri, ci doar mapez succesul prin muncă și învățare continuă. Am răbdare, lucrurile mari necesită timp.
Băi Minciunescule, pe tine nu te ajută numele ca să ajungi politician. Poată să promită Minciunescu ceva ? Nu, că sună nasol. Ai dat fuga la ciolan, dar ai grijă că de aici liftul merge și in jos, până la beci.