Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile “Arătarea Domnului” sau “Epifania”, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii lui Iisus Hristos. La Sfântul Ioan se încheie sărbătorile de iarnă, iar oamenii îşi intra în ritmul normal al lucrurilor. În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era cinstită în aceeaşi zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare.

Citește și: O tânără de 25 de ani, fără alte boli, a murit după ce a făcut gripă

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

Citește și: Putin a ordonat încetarea focului în zilele de Crăciun pe rit vechi. Ce spun oficialii din Ucraina

La români, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an. Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care o spectaculoasă întrecere de înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată în apă de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.

Citește și: Ultima oră! Fostul primar de la Corbeni, trimis în judecată de către DNA Pitești!

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul.

Iordănitul femeilor este un alt obicei românesc. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântâna sau dintr-un râu.

Citește și: Noi contracte de peste 126 milioane lei, cu finanţare din PNRR, pentru renovare energetică

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Boboteaza pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară. Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. Este cunoscut faptul că în zilele în care sunt sărbători cu cruce roșie, biserica interzice orice activitate casnică, astfel că nu se spală rufe, nu se calcă, nu se coase și nici nu se fac treburi în gospodărie. De Bobotează, mai exact pe 6 ianuarie 2023, nu se spală rufe și nici în ziua care urmează după această sărbătoare, având în vedere că pe 7 ianuarie 2023 este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul. În popor, există o superstiție veche care spune că nu este bine să speli rufe timp de 9 zile după Bobotează, având în vedere că aceasta este ziua în care se sfințesc toate apele. Biserica atrage atenția că aceasta este doar o superstiție și că sunt sfințite doar apele asupra