Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș prin Secția „Colecții Speciale” pune la dispoziția vizitatorilor săi peste 7000 de unităţi constituite din: carte rară străină din secolele XVI – XVIII, carte veche românească începând cu secolul XVII, ediţii bibliofile, legături artistice, cărţi cu autografe, hărți, foi volante.
Epistole familiares de Cicero, tipărită în 1545, la Lyon, în celebra tipografie Grifon, reprezintă cea mai veche carte din colecţiile bibliotecii. Lucrarea este scrisă în limba latină cu caractere de diferite mărimi şi iniţiale ornate, iar starea de conservare este bună.
Secția conține o colecție de zece exemplare tipărite la ,,Officina Elzeviriana”. Aceste exemplare sunt legate în pergament, de dimensiuni mici, cu gravuri şi însemnări particulare. Acestea au fost aduse în ţară de savantul Dimitrie Leonida, întemeietorul ,,Muzeului Tehnicii” din Bucureşti. Dintre acestea semnalăm două volume din „Republica et Status Imperii Romano – Germanici” apărute în 1634 şi respectiv 1640 la Leida. Ambele volume au un ex-libris cu textul ,,Duc de Berwick” (fiul natural al regelui Iacob II al Angliei, devenind mareşal al Franţei în slujba lui Ludovic al XIV – lea).
Colecţia Voltaire cuprinde 45 de volume
Historia de la Transilvania scrisă de cavalerul italian Ciro Spontoni, în 1638 la Veneţia, este una din cărţile care se află în posesia bibliotecii de peste 100 de ani. Se află într-o stare bună de conservare deşi exemplarul, din motive necunoscute, a stat o perioadă în apă.
Colecţia Voltaire apărută la Geneva în anul 1768, iar după 1777 la Paris, cuprinde 45 de volume, legate în piele cu ornamente aurite, gravuri, tipar şi hârtie de calitate.
În domeniul cărţii vechi româneşti, Secția deţine cele mai importante ediţii de secol XVII (peste 150 de exemplare tipărite până la 1830): Copia manuscrisă a Liturghierului lui Macarie, comanda domnească a voievodului Ieremia Movilă, realizată la 1607 pentru Mânăstirea Suceviţa; Evanghelia Învăţătoare, tipărită la Govora în anul 1640 şi terminată la Mânăstirea Deal în anul 1642; Îndreptarea Legii, Târgovişte, 1652, supranumită şi Pravila cea Mare a românilor, considerată prima carte de drept românesc; Cheia Înţelesului, Bucureşti, 1678, apărută prin strădania lui Şerban Cantacuzino; colecţia de 12 Minee, tipărite la Râmnic între 1776 – 1780 de episcopii cărturari Chesarie şi Filaret.
Majoritatea cărţilor deţinute în colecţie conţin autografe şi însemnări manuscrise. Printre personalităţile româneşti ale căror autografe le întâlnim în colecţiile speciale, amintim: Tudor Arghezi, Marin Preda, Ion Pillat, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Nichita Stănescu, Al. Vlahuţă, Vasile Voiculescu, Al. Averescu, I.C. Brătianu, Mircea Eliade, Constantin Giurescu, Ovid Densuşianu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Lapedatu, Simion Mehedinţi, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan.
Biblioteca mai deţine o colecţie de 15.000 cărți poștale ilustrate și stampe originale, semnate de desenatorii M. Moro şi G. Regellato, realizate între 1856 – 1857 în Litografia Brizeghel din Veneţia, care înfăţişează imagini din celebrul oraş.
Printre cele mai atractive piese ale colecţiei Bibliotecii se numără:
-Petit fabuliste, volum liliput (2/2,5 cm), care conţine fabule în limba franceză. Este apărut la Paris, are 87 de pagini cu marginile aurite, cuprinde gravuri, iar textul poate fi citit fără lupă;
-Pictură originală orientală, în două volume de dimensiuni impresionante (35/47 cm), cu intarsia de metal pe piele şi un forzaţ elegant. Cele două volume nu sunt datate, în 1878 acestea obţin medalia de aur într-o expoziţie internaţională;
-Arborele Istoric Genealogic al României realizat de profesorul Jon C. Gârleanu, consemnează evenimentele importante din istoria României până în anul 1892. Arborele are dimensiuni impresionante (200/90 cm). Tulpina este coloana vertebrală a neamului, ramuri mari sunt perioadele istorice, ramurile mici sunt domnitorii, iar frunzele (în număr de 1660) sunt evenimentle istorice.
Prof. Lucreţia Picui, Miruna Matei
0 Comentarii