# Goana după bani sminteşte conducerea Arhiepiscopiei # Cu Caliopie pe post de diriginte de șantier, utilajele Arhiepiscopiei au dat buzna peste terenul unui bucureștean, de unde au extras ilegal pietriș și balast # Pentru că i s-a invadat și distrus proprietatea, inginerul Octavian Dejan se judecă cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului # ÎPS Calinic a cerut Tribunalului Argeș să nu aprobe Jurnalului de Argeș accesul la dosar motivând că speța nu e de interes public. De patru ani, bucureșteanul Octavian Dejan se luptă prin instanțe cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului pentru a-și obține dreptatea. Omul s-a adresat justiției din Argeș pentru a reclama faptul că Arhiepiscopia i-a provocat stricăciuni pe terenul pe care îl deține în proprietate în comuna Tigveni, satul Bârseștii de Sus. Mai exact, este vorba despre circa 2000 mp teren arabil și forestier, suprafață despre care spune că i-a fost distrusă prin lucrările de exploatare de nisip și pietriș ale Arhiepiscopiei. Mai direct, balastiera arhiepiscopului Calinic a intrat pe terenul și a exploatat pietriș la greu.
„Așa cum am dovedit cu actele depuse la dosar, în mod iresponsabil și sfidând prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, fără nicio aprobare legală, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului (…) a exploatat agregate minerale pe râul Topolog, pe proprietatea noastră, situată în comuna Tigveni, sat Bârseștii de Sus, punctul Simionești, distrugându-ne în anul 2007, circa 1000 mp pădure de protecție și circa 700 mp, teren arabil”, sesizează Octavian Dejan și fiul său, Ionuț Argez, proprietarii terenului în cauză. Aceștia s-au adresat, în primă fază, Primăriei Cepari, Poliției Comunitare din Cepari, Gărzii de Mediu și Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, cărora le-au prezentat starea de fapt, apărută la începutul lunii martie 2007. Proprietarul terenului, Octavian Dejan le-a cerut socoteală intrușilor arhiepiscopului Calinic, întrebându-i în ce temei i-au intrat pe proprietate. Direcția Apelor Olt, care a fost și ea sesizată, s-a adresat IPJ Argeș – Serviciul de Investigare a Fraudelor, prin SGA Rm. Vâlcea: „Prin prezenta vă aducem la cunoștință că în urma verificării pe linie de gospodărire a apelor efectuată în data de 04.12.2007 de către agentul constatator al S.G.A. Vâlcea pe râul Topolog în localitatea Șuici, în dreptul MHC Șuici exista un excavator ATLAS P800 aparținând Episcopiei Curtea de Argeș care efectua lucrări de decolmatare și extragere agregate minerale fără autorizație de gospodărire a apelor. Întrucât această faptă, în conformitate cu prevederile Legii Apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 310/2004 și Legea 112/2006), art. 93, alin.(2), lit. b, constituie infracțiune, vă rugăm să efectuați cercetare penală, să stabiliți persoanele vinovate de săvârșirea acestei infracțiuni și să luați măsurile necesare pentru pedepsirea acestora.”
„Calinic îmi cere aprobare să exploateze balast pe Topolog”
Dar cum de a ajuns Arhiepiscopia să lase cele sfinte și să se dedice afacerilor, exploatând balast tocmai pe o proprietate privată ce nu îi aparținea? Domnul Octavian Dejan ne-a explicat că, înainte de Revoluție, în zona Râului Topolog, în comuna Tigveni, a existat o exploatație de agregate minerale a RMR Curtea de Argeș, care a adus beneficii foarte mari. În paranteză fie spus, tot domnia sa ne-a mai spus că, prin perioada anilor 1983-1984, au fost descoperite în zona Râului Topolog niște zăcăminte foarte interesante, așa-numitele monazite. „Acestea sunt niște concentrate de thoriu, aur și alte elemente foarte valoroase, în special pământuri rare, cam de aceeași compoziție cu cele care erau la Merișani, dacă ați auzit de importantul zăcământ de la Merișani”, continuă Octavian Dejan, care spune că despre aceste lucruri are cunoștință pentru că, la vremea aceea, domnia sa era inginer specialist în metalurgie neferoasă în cadrul Comitetului de Stat al Planificării, care practic coordona tot ceea ce însemna economie națională. Zăcământul conținea nu numai thoriu, material radioactiv, ci și uraniu, și el un element radioactiv, ceva zirconiu, folosit în tehnica nucleară și titaniu, folosit în industria aeronautică, ne-a mai spus domnul Dejan. Numai că, după Revoluție, stația de sortare a agregatelor, construită pe vremea lui Ceaușescu, a rămas a nimănui, RMR Curtea de Argeș a exploatat pe bani frumoși cam tot ce era bun de exploatat, iar Arhiepiscopia ar fi preluat această stație abandonată. „Acum voia și Episcopia să valorifice și să vândă, dar n-a mai găsit zăcăminte și materiale așa de bune. Și-atunci a început să exploateze pe apucate. Ei au avut pentru balastiera lor aprobare de exploatare la 3 km de noi (de proprietatea familiei Dejan, n.r.), cam în dreptul locului numit „La meri”, unde e o livadă de meri, în satul Bârseștii de Sus. Nu mi-au cerut acordul, însă Obrocea Dan, consilier episcopal, care pe vremea aceea era preot la Mănăstirea Curtea de Argeș, a venit la primărie, la primarul Minculete Gheorghe din Cepari. S-a consultat cu acesta și au cerut să exploateze și ei, Arhiepsicopia, unde exploata primăria.
Că și primăria din Cepari, trebuie știut, avea o zonă de unde exploata balast pentru cetățeni. Însă primarul Minculete s-a opus cererii consilierului Obrocea. A zis „Domne, păi de aici am eu nevoie de balast pentru oamenii mei.” Și tot așa, unde și unde să exploateze și Arhiepiscopia, și hop, au ajuns până la mine, la teren. „Păi luați de aci, că ăla-i de la București. Până află, voi vă luați ce aveți de luat și vă vedeți de treabă”, le-a zis primarul. Numai că terenul meu este la 300 m de podul care trece peste pârâul Topolog și face legătura între Cepari și Râmnicu Vâlcea. Ghinionul lor a fost că eu, având un proces la Pitești, venisem cu executorul judecătoresc să mă pună în posesie și i-am găsit pe râu, pe terenul meu, cu excavatoare, iar mașinile circulau una după alta. Făcuseră și un drum, ca să aibă un acces mai ușor, să nu mai ocolească, ci să iasă direct. Era acolo așa-numitul Caliopie, care nu știu în ce relații este cu Calinic, că el se dădea mare, că el avea utilajele și el le dirija. I-am întrebat ce fac acolo și mi-au spus că au aprobare. „Cum aveți aprobare pe terenul meu? Veniți cu dovada, le-am cerut imediat”, ne-a precizat inginerul Dejan. Tot proprietarul terenului, Octavian Dejan, ne-a mai spus că, din informațiile sale, știe că șeful stației de sortare era Ilina Vasile, socrul consilierului episcopal Dan Obrocea, cel care formulase și cererea către SGA Vâlcea pentru extragerea a 200 mc de balast din albia Topologului. Potrivit precizărilor din cererea consilierului Obrocea cei 200 mc ar fi fost necesari „pentru amenajarea accesului la lăcașurile de cult”. Inginerul Dejan mai adaugă și că doi angajați de la SGA Vâlcea i-au spus că, în martie 2007, în timpul unei ședințe la sediul instituției, Marius Postelnicescu, directorul de pe atunci de la Ape, a fost sunat chiar de către ÎPS Calinic și că, după convorbire, directorul ar fi spus, de față cu toți cei prezenți la ședință: „S-au apucat și popii de exploatat balast. Calinic îmi cere aprobare să exploateze balast pe Topolog.”
„Stâlpul de înaltă tensiune a ajuns în mijlocul Râului Topolog”
Dacă inițial, pe 27 martie 2007, cei care exploatau balastul au venit cu niște documente eliberate de Direcția Apelor Olt și au pretins că perimetrul de exploatare de pe proprietatea lui Octavian Dejan (foto) le-ar fi fost aprobat de organe abilitate, ulterior, pe 28 iulie 2008, s-a întrunit o comisie la sediul D. Apelor Olt (de care ține perimetrul exploatat ilegal de Arhiepiscopie la Tigveni, n.red), care a constatat nelegalitatea exploatării de pietriș și nisip efectuată de către Mănăstirea Curtea de Argeș și a dispus măsuri de remediere a părții de proprietate distrusă de lucrări. Asta a fost singura pretenție a inginerului Dejan de la cei care i-au invadat proprietatea: să-i refacă ceea ce au distrus, pe propria lor cheltuială. Omul nu a pretins niciun fel de alte despăgubiri. Mai exact, este vorba de vreo 2000 mp teren arabil și forestier, din care 1000 mp erau constituiți din pădure de protecție. S-au întocmit expertize tehnice care au constatat deteriorările provocate proprietății domnului Dejan și, în baza acestor expertize, urma ca vinovatul de această distrugere, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, să readucă terenul la forma inițială, pe propria-i cheltuială, reparând astfel prejudiciul adus. În acest scop, trebuia efectuată reșenalizarea râului Topolog pe o lungime de 150 m în vecinătatea proprietății familiei Dejan. În august 2008, cu ajutorul unui buldozer, un angajat al episcopiei a ridicat, în circa șapte zile, un dig din balast mărunt, scos din apa râului, lăsând însă în urma sa o groapă de peste 2000 mp, mai spune inginerul Dejan în concluziile scrise depuse la Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul procesului intentat Arhiepiscopiei. În același document, Octavian Dejan mai adaugă că, din cauza lucrărilor de exploatare a balastului efectuate de Arhiepiscopie, un stâlp de înaltă tensiune care face legătura între hidrocentrala Vidraru și Combinatul de Aluminiu ALRO Slatina, situat vis-a-vis de terenul său, a ajuns în mijlocul râului Topolog. În această situație, firma de exploatare a energiei electrice a ridicat un dig de beton, lung de 190 m și înalt de 5 m, pentru a proteja stâlpul. Însă, la mai puțin de un an de la data finalizării sale, digul a fost luat de apa Topologului și nu a mai rămas nici urmă din el. Așa cum susține domnul Octavian Dejan, nu doar că proprietatea nu i-a fost reabilitată, ba, mai mult, distrugerile provocate de excavatoarele arhiepiscopiei au avansat. „În continuare, râul Topolog ne-a mai distrus încă 2000 mp de teren arabil și pădure de protecție iar procesul de eroziune este extrem de activ și tinde ca șenalul râului Topolog să se mute în albia pârâului Valea Urluiești, la circa 200 m în amonte de punctul de confluență a celor două ape, cu consecințe imprevizibile asupra mediului din vecinătatea râului, urmând a fi distruse câteva zeci de hectare de teren arabil.”, susține domnia sa în dosarul pe rol, solicitând magistraților să dispună „o intervenție fermă pentru a se stopa eroziunea prin plantarea unei perdele forestiere de protecție pe toată lungimea râului, unde aceasta a fost distrusă.”
Necunoscute sunt căile…Arhiepiscopiei
Imaginați-vă că această solicitare a fost făcută în anul 2008, iar litigiul dintre Octavian Dejan și fiul, pe de o parte, și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, pe de altă parte, încă nu s-a finalizat. La instanța de fond, Octavian Dejan a obținut câștig de cauză, dar procesul se află în prezent în apel, declarat de Arhiepiscopie la Tribunalul Argeș. Numai că domnul Dejan a solicitat strămutarea judecății la o altă instanță motivând că probele solicitate spre administrare i-au fost respinse sistematic de către completul prezidat de către judecătoarea Aneta Duță, care este din Curtea de Argeș. Prin urmare, are dubii în privința imparțialității magistratei. În prezent, suprafața de teren afectată s-a mărit până la 3000 mp, spune domnul Dejan, iar cheltuielile judiciare cu procesele au ajuns la circa 400 milioane lei vechi. Ceea ce îl intrigă pe inginerul Dejan este faptul că, deși s-a angajat să repare pagubele provocate proprietății sale, Arhiepiscopia nu și-a onorat nici până acum angajamentul. În schimb trenează un proces ce pare să nu se mai sfârșească și își plătește apărătorul, pe avocata Corina Iunker, cu un onorariu de nu mai puțin de 160 milioane de lei vechi. Un onorariu la care mulți avocați doar visează. Nu putem încheia înainte de a adăuga că demersul redactorului Jurnalului de Argeș de a studia dosarul cauzei a fost succedat, la scurt timp, de o solicitare adresată Tribunalului Argeș chiar de către ÎPS Calinic, prin care șeful Arhiepiscopiei cere instanței „să nu mai încuviințați, pe viitor, studierea sau fotocopierea dosarelor în care subscrisele (Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și Mânăstirea Curtea de Argeș, n.r.) suntem parte, indiferent de calitatea noastră, altor persoane care nu sunt părți în respectiva cauză și nu au împuternicire expresă în acest sens din partea reprezentantului nostru legal, întrucât, nu suntem instituții publice.” Prin urmare, ÎPS Calinic susține că Arhiepiscopia Argeșului nu este instituție publică, așa că presa și, de altfel, orice cetățean obișnuit n-are voie să își bage nasul în procesele generate de balastiera celor în sutană. Pe de o parte, biserica folosește fonduri publice și cere administrației județene bani publici, dar când vine vorba de afacerile lui Calinic, Caliopie&comp informațiile nu mai sunt de interes public pentru că, brusc, Arhiepiscopia acționează ca o entitate privată. Curat murdar, nu-i așa? Morala e limpede: afacerile ierarhilor argeşeni care pretind că îl slujesc pe Domnul trebuie să rămână cu totul ascunse de ochii profanilor.
Consilierul arhiepiscopal Dan Obrocea se spală pe mâini: „Un domn de la Ape a stabilit unde urma să se facă exploatarea”
L-am căutat și pe consilierul arhiepiscopal, Dan Obrocea, unul din pionii principali, alături de Caliopie, în afacerea cu balastiera arhiepiscopiei pentru un punct de vedere.
# Părinte consilier, ați fost la primarul din Cepari pentru a discuta cu dânsul cu privire la locația pentru exploatarea balastului?
– Am fost, la vremea respectivă, dar nu cu primarul din Cepari am vorbit. Am venit cu actele în mână de la Vâlcea. S-a plătit acolo, la Vâlcea, și pentru contractul de exploatare, dar și pentru cantitatea ce urma să fie exploatată.
# Cine v-a atribuit locația pentru exploatare?
– A venit un domn de la Apele Teritoriale Vâlcea (S.G.A. Vâlcea, n.r.), un inginer, Ronceanu, parcă așa îl chema, și el a stabilit locul, unde urma să se facă exploatarea.
După cum se observă, părintele Obrocea a fost extrem de laipdar. N-a pomenit nimic despre exploatarea ilegală a terenului al cărui proprietar este inginerul Dejan și nici despre procesul pe care îl are cu acesta. Am încercat, de asemenea, să obținem un punct de vedere oficial al Arhiepiscopiei sau al ÎPS Calinic însă degeaba.
Material realizat de Adriana Gândilă
0 Comentarii