La Centrul Medical Bella Vitae Fortuna se desfăşoară activitate de depistare precoce  a cancerului de col uterin. Această boală, deosebit de gravă, determină decesul zilnic a circa şase femei în România.

O leziune aparent benignă, care apare frecvent la nivelul colului uterin, dar care poate constitui uneori o stare precanceroasă este cervicita cronică, mai ales cea determinată de virusul papiloma (HPV).
Medicii specialişti pun diagnosticul generic „rană pe col uterin“ sau cervicită cronică, în termeni medicali, atunci când observă la examinare leziuni ale mucoasei de înveliş, care protejează colul.
De fapt, denumirea generică face referire la toate inflamaţiile colului uterin şi este des întâlnită la femeile aflate în perioada fertilă.
Controlul ginecologic periodic trebuie să includă nu doar un tuşeu vaginal, ci şi un test Babeş-Papanicolau şi un examen al secreţiei vaginale. Astfel, inflamaţiile sunt detectate înainte să se transforme în cancer de col uterin, adică să apară o tumoare malignă pe col.

Stabilirea cauzei, primul pas

Colul uterin are un număr redus de receptori de durere, ceea ce înseamnă că o femeie care are leziuni la acest nivel poate să nu fie conştientă de acest lucru, deoarece ele sunt nedureroase.
Când leziunile se agravează, pot apărea sângerări sau scurgeri vâscoase, însoţite uneori de un miros puternic, neplăcut. La un control ginecologic de rutină, femeia poate fi depistată cu cancer de col uterin, deşi până atunci nu avusese simptome.
Examenul de secreţie vaginală poate stabili cauza leziunii. În cele mai multe cazuri, este vorba despre infecţiile contractate pe cale sexuală.
Dar leziunile de pe col pot apărea şi în urma unei igiene intime exagerate sau a utilizării tampoanelor interne.
În cazul în care leziunile de pe col sunt provocate de o infecţie fungică sau bacteriană, de exemplu cu Chlamydia, Candida, Trichomonas, tratamentul, atât local, cât şi intern, trebuie urmat de ambii parteneri şi cât mai repede.

Virusurile HPV au risc de cancer

Cu cât se amână tratamentul infecţiilor, cu atât sistemul imunitar devine vulnerabil în faţa virusurilor Papilloma uman (HPV), care pot duce la transformarea leziunilor în cancer de col uterin.
De asemenea, în absenţa tratamentului, rănile la nivelul colului pot duce la infertilitate.
Peste 70% din tumorile de la nivelul colului sunt declanşate de tulpinile HPV 16, 18 şi aproximativ 12% din cancerele de col sunt cauzate de tulpinile 31, 33, 45 şi 51.  Aproape 80% din femeile active sexual se pot infecta cu HPV, iar în 50% dintre cazuri este vorba de tulpinile care pot duce la apariţia cancerului de col uterin.

Rana pe col este o denumire populară a unei leziuni produse de virusul Papilloma uman.
Este denumirea populară a unor leziuni precanceroase, ştiindu-se faptul că HPV este agentul cauzal al cancerului de col uterin. Leziunile induse de HPV trebuie investigate prin examenul citologic Babeş-Papanicolau. Dacă rezultatul acestui test este anormal se recomandă colposcopia pentru a preciza şi mai mult caracterul leziunii.
Când există riscul unei leziuni precanceroase severe sau suspiciunea de cancer, se recomandă o biopsie.

Rezultatul unui test Babeş-Papanicolau se interpretează în funcţie de clasă, astfel:

Clasa I – clinic sănătoasă;
Clasa II – modificări de natură inflamatorie, a căror cauză nu se ştie;
Clasa III – modificări ale celulelor epiteliale de la uşoare la severe (gradul III CIN I, CIN II, CIN III);
Clasa IV – leziuni suspecte;
Clasa V – carcinom in situ (tumoarea este localizată în epiteliu)
Actualul sistem de clasificare (Bethesda 2001) respectă încadrările de mai sus şi oferă o mai bună nuanţare pentru tratament.

Tratament, în funcţie de leziuni

Dacă este vorba de leziuni benigne, se recomandă tratament local (cu ovule), sau tratament general.
Dacă este vorba de leziuni precanceroase, se poate efectua o conizaţie, adică se înlătură ţesutul anormal.
Recomandăm, anual, un control ginecologic şi un test Babeş-Papanicolau, pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani.
Elena Man