# Noi dovezi ale jafului din pădurea simbol a Piteştiului # Prețul tranzacției făcute de magnatul Nicolae Ivănescu e de 900.000 euro, iar cumpărătorul este același cetățean evreu cu domiciliul în Tel Aviv # În total, suprafața totală de pădure înstrăinată către israelianul Leza Yosef de la firma Orly Forest se ridică la 15,5 ha, iar valoarea totală a tranzacțiilor este de 2.325.000 euro. Ceea ce am anticipat în ediția trecută s-a adeverit săptămâna aceasta, când a ieșit la iveală un al treilea act de vânzare-cumpărare pentru o altă suprafață însemnată din Pădurea Trivale, care se adaugă celorlalte două prezentate în premieră de Jurnalul. Valoarea totală a tranzacțiilor pentru cele 15,5 ha de pădure este una uriașă, ea ridicându-se, conform actelor de autentificare încheiate, toate trei, la notărița Gabriela Chiran, la un total de 2.325.000 euro, ceea ce înseamnă puțin sub 100 miliarde lei vechi, la cursul euro-leu de la data efectuării tranzacțiilor. Bani plătiți cu multă dare și luare de mână, dată fiind poziționarea de top, în inima pădurii simbol a Piteștiului, de israelianul Leza Yosef și a sa intermediară Valerica Stoian, lui Ivănescu.
Alte 6 hectare de pădure, vândute pentru 900.000 euro
Cum vă spuneam în ediția trecută, primele două acte de vânzare-cumpărare încheiate de Nicolae Ivănescu și firma israelianului Leza Yosef, Orly Forest, au însumat două loturi de pădure, unul de 7,5 ha, iar celălalt de 2 ha. Pentru primul, suma încasată a fost de 1.125.000 euro, iar pentru al doilea, 300.000 euro. Am constatat atunci că ambele suprafețe vândute aveau la vest ca vecinătate un alt lot de pădure, despre care se spunea că aparținuse tot lui Ivănescu și soției sale, Maria, dar fusese vândut aceleiași Orly Forest. Era deci limpede că mai exista și un al treilea act de vânzare-cumpărare, pe care l-am și descoperit între timp. Este vorba de un document privind o tranzacție pentru alți 60.000 mp de pădure, adică 6 ha, încheiată la finele lunii aprilie 2010 între Nicolae Ivănescu și Orly Forest, a cărei valoare a fost de 900.000 euro. Astfel, se închide cercul celor trei vânzări care însumează 15,5 ha de pădure și au adunat la un loc, în contul omului de afaceri Nicolae Ivănescu, aproape 100 miliarde lei vechi. O avere.
Pădurea vândută aparține celebrului lot de 32 ha al Ilenei Brătianu, teleportat de la Rătești în Pădurea Trivale
O avere căpătată printr-o incredibilă inginerie silvică, efectuată la nivelul anilor 2006-2007 cu largul concurs al Prefecturii, Direcției silvice și comisiilor locale de fond funciar, care au aprobat retrocedarea ilegală în Pădurea Trivale a suprafeței din care s-au făcut apoi vânzările. Cele 15,5 ha vândute de Ivănescu israelianului Leza Yosef fac toate parte dintr-un lot mai mare, de peste 32 ha, care ar fi trebuit să fie retrocedate moștenitoarei Ileana Brătianu tocmai în comuna Rătești. Unde s-a făcut inițial și punerea în posesie, chiar pe vechiul amplasament, așa cum spunea legea. Numai că, abia după ce Ileana Brătianu și-a vândut drepturile asupra proprietății, iar Ivănescu a devenit dirijorul întregii afaceri, Prefectura și mahării de atunci ai Direcției Silvice (dintre care s-au făcut remarcați ca elan directorul liberal Valerian Jinga, actual adjunct al DS-Argeș și șeful OS-Pitești, Sorin Ștefănescu) au început să umble târâș cu pădurea din Rătești pe alte amplasamente, până ce, într-un final, aceasta a fost proțăpită chiar în buricul Pădurii Trivale, operațiune prin care i s-a înzecit valoarea de piață. Într-o vreme în care valul imobiliar căpătase amplitudinea maximă, iar o suprafață atât de mare, situată în cea mai de preț pădure a Piteștiului, era aur curat. Abia în 2009, când toată trebușoara era făcută deja, săltată frumușel pe deasupra legii, cum aveau să constate a treia zi după scripturi și autoritățile, Prefectura, condusă atunci de prefectul Marcel Proca, secondată de Direcția Silvică, la șefia căreia se afla Gogu Davidescu, devenit tot în 2009 și prefect, au declanșat nouă procese de anulare a titlurilor de proprietate pentru respectivele retrocedări. Apreciate ca ilegale la toate controalele de la minister și Romsilva, făcute din alte localități în Pădurea Trivale, inclusiv pentru cele 32 ha teleportate de la Rătești. În acest ultim caz, procesul este încă pe rol, dar tergiversările sunt la ordinea zilei, se cer expertize peste expertize și se trage de timp într-o veselie. Și abia astăzi a ieșit la iveală faptul că Prefectura se cam luptă cu morile de vânt, câtă vreme pădurea pe care vrea, zice-se, s-o aducă înapoi la stat, a fost vândută de mult, după cum demonstrează trist chiar actele de vânzare-cumpărare pe care le-am prezentat în premieră.
Există totuși un amănunt care ar putea arunca în aer toate tranzacțiile
Așadar, într-o vreme în care autoritățile se fac că luptă pentru împiedicarea super-jafului forestier din Trivale, pus în scenă cu complicitatea autorităților județene, iar unii miniștri încă mai sforăie că, vezi Doamne, vor declara, că doar nu-i doare gura, Pădurea Trivale ca fiind arie protejată, vânzarea unor suprafețe însemnate din aceasta s-a făcut deja. Și așa cum am descoperit cele trei acte de vânzare-cumpărare ale lui Ivănescu către israelienii de la Orly Forest, foarte bine se mai pot descoperi și altele, nu neapărat tot cu cel supranumit Nenea în rol principal, ci poate și cu alți vânzători împroprietăriți prin aceleași metode în pădurea simbol a Piteștiului. Că acesta a fost probabil și scopul inițial al tuturor acestor scamatorii forestiere, ca unii șmecheri să pună mâna pe cele mai valoroase suprafețe din Trivale, ca să le poată apoi vinde, pe bucățele și la prețuri uriașe, altor și altor samsari imobiliari, precum israelianul Leza Yosef, ca să se piardă urma banilor, iar în locul pădurii să răsară vile, cartiere rezidențiale și alte asemenea „delicatese” imobiliare. Revenind însă la tranzacțiile lui Ivănescu cu Leza Yosef și Valerica Stoian, există totuși un mic amănunt care le-ar putea arunca totuși în aer valabilitatea. Există un pasaj în cele trei acte de vânzare-cumpărare care spune așa: „Se cunoaște situația juridică de drept și de fapt a terenului ca fiind cea arătată de vânzători așa cum rezultă din actele prezentate notarului public, se știe că nu a fost naționalizat, nu a fost scos din circuitul civil, nu este grevat de sarcini sau servituți și nu există litigii pentru acesta”. Exact finalul poate fi cuiul lui Pepelea în toată treaba, care vorbește de inexistența unor litigii care să privească terenurile vândute. Or, la data parafării tranzacțiilor, în perioada aprilie-iunie 2010, Prefectura declanșase deja, încă din anul 2009, prin prefectul Marcel Proca, procesele de anulare a titlurilor de proprietate pentru toate retrocedările considerate ilegale în Pădurea Trivale, inclusiv pentru lotul din care s-au făcut vânzările către firma israelienilor de la Orly Forest. Ceea ce reprezintă fix litigiul despre care se spunea în acte că nu există. Așadar, dacă s-ar vrea cu adevărat, s-ar putea apuca problema de undeva, ca să se stopeze răul deja făcut. Adevărata problemă este însă alta. Că nu se vrea.
Alina CRÂNGEANU
***
Mascarada continuă. Prefectura şi Direcţia Silvică nu şi-au trimis reprezentanţi la procesul Pădurii Trivale
# Prin pasivitate, prefectul Cristian Soare și directorul Armand Chiriloiu fac jocul controversatului om de afaceri Nicolae Ivănescu, cumpărătorul drepturilor litigioase de la defuncta Ileana Brătianu pentru cele 32 ha transferate ilegal de la Rătești în inima Pădurii Trivale # Avocata Mirela Druță: „Helene Fabra Lebiez, moștenitoarea doamnei Brătianu, nu înțelege cum, după atâția ani, poate cineva să deschidă un proces pentru a anula titlul de proprietate al mamei sale”. Pe 20 iunie s-a desfăşurat o nouă rundă din deja „celebrul” proces dintre Prefectură şi moştenitoarea istoricului Gheorghe Brătianu și care vizează anularea titlului de proprietate al defunctei Ileana Brătianu. E vorba de anularea titlului prin care peste 32 ha au fost transferate ilegal, de la Rătești în inima Pădurii Trivale, numai după ce drepturile litigioase pentru respectiva suprafață au fost cumpărate de controversatul om de afaceri Nicolae Ivănescu, acționarul majoritar de la hotelul Muntenia.
Şedinţa de judecată s-a derulat rapid, în absenţa reprezentanţilor Prefecturii şi ai Direcţiei Silvice. Absenţa repetată a juriştilor de la Prefectură, care reprezintă atât reclamanta – Instituţia prefectului, cât şi pârâta – Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, al cărei preşedinte e însuşi prefectul, a fost remarcată chiar de preşedinta completului de judecată. „Comisia Judeţeană nu vine niciodată”, nu s-a sfiit să aprecieze judecătoarea Elena Bărbulescu în timpul şedinţei de judecată. La final, am reuşit să stăm de vorbă şi cu avocata doamnei Helene Fabra Lebiez, urmaşa defunctei Ileana Brătianu. „Moştenitoarea doamnei Brătianu este siderată că, după şapte ani de la moartea mamei sale, s-a deschis acest proces. Ea nu a moştenit nimic de la mama ei, care a vândut absolut tot. Clienta mea e pur şi simplu disperată. Ea e franţuzoaică şi nu înţelege legile din România. Nu înţelege cum, după atâţia ani, poate cineva să deschidă un proces pentru a anula titlul de proprietate al mamei sale. Și mai ales cum de riscă acum și să plătească o sumă mare de bani pentru nişte terenuri care nu i-au aparţinut niciodată. Clienta mea locuieşte în Franţa şi a venit în România doar pentru a căuta un avocat care să o reprezinte la proces”, ne-a comunicat destul de lapidar avocata Mirela Druţă, apărătoarea moştenitoarei Helene Fabra Lebiez.
Iustina HARCO-BURCEA
0 Comentarii